Alina Popescu – De la exerciții de matematică pe șervețele de masă la Harvard, via Barack Obama

Distribuie

Când a văzut prima oară Washingtonul, în anul 2005, Alina Popescu avea 14 ani. Era o copilă introvertită, uneori chiar timidă, cu multe întrebări și puţine răspunsuri. Avea o pasiune pentru matematică – într-atât de mare încât și-n serile de Revelion rezolva exerciţii pe șerveţelele de pe masă. Venea din Turnu Severin, un oraș liniștit, de 80 000 de locuitori, care se oglindește în Dunăre, dintr-o familie așezată, unde părinţii – tata, judecător și mama, învăţătoare – i-au vorbit adesea despre cât de important e să înveţi bine și au încercat să o crească liber, să-și aleagă singură la ce materii e bună, în ce programe să fie voluntar.

Așa că, încă din gimnaziu, Alina s-a apucat să marcheze șansă după șansă pentru a acumula experienţă. La Washington a ajuns pentru că fusese selectată în clasa a VIII–a de către directoarea Colegiului Național Traian din Turnu Severin, alături de alţi cinci elevi, să participe la programul Youth Leaders International, care presupunea trei conferinţe internaţionale anuale, în SUA, Cehia și Anglia. Aici, tineri din întreaga lume puteau să vadă și să asculte lideri importanţi, de la oficiali la antreprenori. Prima conferinţă, cea din Statele Unite, despre leadership, a fost magie pentru Alina. Exerciţii de team-building, metode de oratorie publică, colegi din multe ţări – toate acestea au ajutat-o să se descopere, iar cei trei ani de program i-au dat aripi.

Matematica i-a rămas aproape și-n liceu, mai ales că Manuela Prajea, profesoara ei și directoarea liceului care o propusese pentru programul internaţional, îi devenise mentor. În primul an de gimnaziu, matematica i se părea Alinei o enigmă, așa că prima lucrare a fost mai mult roșie decât creionată. Dar, orele suplimentare de week‑end, pe care profesoara le făcea gratuit cu elevii ei, și listele cu probleme scrise de mână, la finalul cărora cei mici găseau citate motivaţionale și urări de succes, o motivau pe Alina. (În anul 2015, Manuela Prajea a devenit prima profesoară din România nominalizată la competiţia The Global Teacher Prize.)

Clasa a X–a i-a adus Alinei continuarea experienţei americane. A devenit exchange student al unui liceu din Montana. Spre deosebire de Washington, orășelul de câteva mii de locuitori din Montana nu avea deloc agitaţia cosmopolită a metropolelor. Programul îi încuraja pe elevi să se adapteze cât mai bine noului statut și să comunice cât mai rar cu cei de acasă, fără să fie copleșiţi de dor, o regulă care nu i-a prins bine Alinei. Dar, ca într-un echilibru, aici a descoperit un sistem educaţional de care s-a îndrăgostit total. Materiile nu erau obligatorii ca-n România, ci le putea alege. Matematică pentru facultate, diplomaţie, dezbatere, sunt câteva dintre materiile pe care și le-a ales. Așa a participat la Business Professionals of America, o competiţie naţională de business și drept american la nivel de liceu.

Alina a fost unul dintre cei doi elevi din statul Montana care a câștigat și a ajuns în etapa naţională din New York, unde a ocupat locul trei. Acolo l-a văzut prima oară pe Barack Obama, pe atunci senator, care a vorbit ca invitat principal. Alina, care a primit în acel an premiul Guvernului American pentru rezultate academice, fusese numită Ambasadoare a Tinerei Poezii, după ce, în urma unui curs de scriere creativă, a publicat o poezie într-o carte a National Art Foundation.

Mereu o prezență care inspiră, Alina Popescu este alături de LEADERS la evenimentele importante.

Înapoi acasă, Alina a intrat în Consiliul Elevilor și a încercat să-i convingă pe profesori că sistemul educaţional pe care tocmai îl experimentase, cu materii alese de elevi, ar putea să prindă și la liceul din Turnu Severin. A organizat și un club de dezbateri, făcând anunţuri de înscriere pe care le-a pus pe ușile claselor din școală. „Colegii mei aveau o inteligenţă extraordinară, spirit competitiv, analitic, creativ nemaiîntâlnit, dar le lipsea curajul. Din păcate, sistemul nostru de învăţământ este încă fixat pe memorare și nu pe formarea și reliefarea propriei păreri”, spune Alina.

Numai că un zvon cum că profesorii nu sunt de acord cu clubul a făcut-o să renunţe momentan la idee. În ultimii ani de liceu, a găsit pe internet că Jim Bagnola, expert internaţional în leadership, va veni la București la invitaţia Fundației LEADERS. I-a contactat pe oamenii din organizaţie ca să le povestească despre programele în care fusese implicată, iar aceștia, impresionaţi de parcursul său profesional, i-au oferit posibilitatea de a-i cunoaște și de a participa la evenimentul lui Bagnola. „Curajul, idealismul și naivitatea mea”, crede Alina, au făcut-o să ridice mâna în timpul conferinţei. Bagnola i-a spus că este impresionat de prezenţa unui om atât de tânăr și că, la un moment dat, va ajunge un lider important.

În clasa a XII–a, se pregătea pentru Drept și Știinţe Politice în România. Voia să mai stea în ţară, pentru că abia trecuse de o experienţă în afară. Însă, când a văzut că majoritatea colegilor aplică la universităţi din afară, și-a spus că trebuie să încerce și ea. S-a gândit că, dacă tot e să plece, să aleagă guvernare și economie la Harvard, pregătindu-și relaxată aplicaţia, fără să creadă că are prea multe șanse. Răspunsul că a fost admisă l-a primit pe 1 aprilie. L-a crezut o farsă și nu l-a băgat în seamă. Abia după o săptămână, când a primit un nou mail, și-a dat seama că primise și o bursă completă, de 16.000 dolari. Înainte să plece din nou în State, a trecut prin școala de leadership a LEADERS unde tineri între 18 și 25 de ani au șansa să întâlnească lideri importanţi, de la oameni de cultură la antreprenori, dar și să lucreze la o afacere reală, în echipă, timp de o zi. Fiind singura liceană din echipă, programul a făcut-o să plece cu speranţă la facultate, pentru că i-a arătat că „este posibil să creezi o lume plină de responsabilitate și în România, pentru tinerii dornici de a deveni mai mult decât sunt”.

În facultate, Alina a fost internă în mai multe instituţii (Naţiunile Unite, Pentagon) și a ajuns și la Institutul de Politică al universităţii ei, într-un grup de studiu unde studenţii au ocazia să întâlnească lideri mondiali ca Al Gore, Hillary Clinton sau chiar Barack Obama și să-i intervieveze pentru jurnalul academic Harvard Policy Review. Profesorii îi aleg pe cei care urmează să intervieveze personalităţile, după ce consultă lista de întrebări a fiecărui student. Alina a fost cea aleasă să-l intervieveze pe Obama, o șansă în care n-a crezut, fiindcă se aștepta iniţial să fie ales cineva care se pricepe mai bine la cum funcţionează societatea americană. Dar recunoaște că acesta-i lucrul care-i mai place cel mai mult.

„În America, valoarea ta contează mai mult decât orice, nu te definește naţionalitatea, trecutul, nici măcar religia, dar te definește potenţialul”.

Alina studiază acum securitate cibernetică, într-un program doctoral tot la Harvard, o combinaţie între diplomaţie politică și matematică, chiar programare; o îmbinare între matematică și poezie, între vag și clar, așa cum îi place să-și definească tema doctoratului. Recent, când s-a întors în România în vacanţă, le-a vorbit unor studenţi dintr-un program Leaders despre cariera sa. A găsit multe din întrebările fără răspunsuri care o măcinau și pe ea în urmă cu câţiva ani. Acum, la 25 de ani, le-a răspuns studenţilor că mai important decât a avea răspunsurile corecte este a avea întrebările bune, mai important decât a vorbi este a asculta, și mai important decât a dori să conduci este să-ţi dorești să servești mai întâi. Mai devreme sau mai târziu, fiecare își va găsi povestea potrivită și nu atât răspunsul, cât întrebarea potrivită.

Comentarii

Lasă un răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here