Universitățile – fabrici de șomeri sau realitate paralelă?

Universitățile din România nu sunt corelate cu realitățile de pe piața muncii, promovând domenii și specializări fără căutare sau suprasaturate. Cifra de școlarizare a universităților nu ține cont de domeniile de specializare inteligentă ale României, precum bio-economia, tehnlogia informațiilor și comunicaților, energia și mediul sau eco-tehnologia. Și Ministerul Educației Naționale nu încurajează dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în rândul studenților. Iar interacțiunea mediu universitar-mediu de afaceri se realizează doar la nivel formal.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu privind angajabilitatea absolvenților de studii superioare din România, realizat de Centrul pentru Politici Educaționale, Coaliția pentru Educație și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

O țară de avocați
Conform cercetării, specializările care au cel mai mare număr de locuri sunt: Dreptul (13 650 în anul 2015), Administrarea afacerilor (12 595), Conabilitatea (9 820), Finanțele, Limbă și Literatură și Management. Cele mai puține locuri în universitățile din țară sunt rezervate Ingineriei geologice, Ingineriei forestiere, Arhitecturii navale, Geologiei și Urbanismului.

„Angajabilitatea este capacitatea unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu competenţele sale, de a-l menţine, de a se dezvolta profesional, capacitatea de antreprenoriat a unei persoane şi posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de muncă.” Definiție angajabilitate conform Procesului Bologna

După numărul de absolvenți, cei mai mulți au finalizat în perioada efectuării studiului Medicina, Dreptul, Administrarea afacerilor, Științe ale educației, Limbă și literatură și Contabilitate. Cei mai puțini absolvenți ai unor specializări sunt în Fizică, Ingineria aerospațială, Mine, petrol și gaze, Filosofie, Urbanism, Arte Vizuale.

Studiul despre angajabilitatea studenților arată că mediul universitar este în continuare deconectat de la realitățile pieței muncii.

Ce domenii preferă tinerii
Specializările cele mai atractive pentru studenți, calculate ca procent dintre numărul de absolvenți în raport cu cifra de școlarizare, respectiv cele care au o rată mică de abandon și un număr mare de candidați sunt: Arhitectura, Ingineria transporturilor, Calculatoare și tehnologia informației, Medicina veterinară, Ingineria sistemelor și Ingineria energetică. Cele mai puțin atractive, conform acelorași criterii, sunt specializări precum Contabilitatea, Administrarea afacerilor, Drept, Istorie, Marketing, Filosofie, Muzică, Inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală și Arte Vizuale (Istoria și teoria artei).

„E greu de stabilit atractivitatea unui domeniu. Să vă dau un exemplu: noi, la Universitatea Transilvania avem Facultatea de Ingineria Mediului. E foarte căutată, avem locuri, dar e foarte puțin atractivă pentru studenți”, declarat Carmen Buzea, profesor la Universitatea Transilvania și membru al Consiliului Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior (CNSPIS).

Alte cauze pentru care există un hiatus puternic între piața muncii, universități și așteptările tinerilor sunt și lipsa orientării profesionale în liceu și absența practicii. Prezent la lansarea acestui studiu, Sorin Mândruțescu, country leader Oracle România, a arătat perspectiva angajatorului în această ecuație.

„Am angajat mii de oameni și vă pot spune că tinerii de azi sunt debusolați, dar foarte mișto. E normal să fie debusolați într-o societate fără valori constante și pe termen lung. Într-o societate care refuză să se modernizeze. Sfatul meu pentru voi este să fiți și să acționați! Nu veți găsi răspuns în niciun studiu de fezabilitate și în niciun raport de consultanță. Nimic nu înlocuiește acțiunea. Sfatul meu este să lucrați la mentalul vostru. Uitați-vă la lista comptenețelor căutate în prezent: sunt exact ce școala românească nu vă învață”, a spus acesta cu sinceritate.

Recunoaște că el însuși a trebuit să se reprofileze, dar a fost un caz izolat în generația lui, pe când acum fenomenul a devenit de masă: „M-am visat actor, eșuat în ecoomist, eșuat în IT. Dar asta a fost o șansă și e o șansă și pentru voi să vă reprofilați, să aflați cine sunteți cu adevărat, nu cine credeși că sunteți. Asta-i viața: mobilitate, flexibilitate, capacitatea de a te adapta. Fiți cu mintea deschisă, viitoarele meserii din următorii 5 ani încă nu s-au inventat.”

Comentarii

Distribuie
Ionela Gavriliu
Ionela este jurnalist din anul 2005, lucrând la Dilema Veche, Jurnalul național, Digi24 și emisiunea În premieră cu Carmen Avram de la Antena 3. S-a implicat în proiecte sociale, reușind să inițieze două proiecte legislative în domeniul sănătății și educației. Crede că educația și leadership-ul sunt cheia unui viitor mai bun și newsfeed.leaders.ro este platforma în care și-a pus speranțele unei schimbări structurale în România.

Lasă un răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here