Resurse

Micro obișnuințe pentru viață!

Prin natura noastră suntem guvernați de obiceiuri. Aproximativ 45% dintre activitățile zilnice reprezintă obișnuințe pe care le executăm automat, fără prea multe gânduri. Deoarece multe dintre aceste obiceiuri apar în afara spectrului gândirii, ne este greu să percepem cât de mult ne influențează de fapt. 

Este nevoie de timp pentru a schimba obiceiurile din viața noastră, multă muncă și voință. Chiar dacă sunt atât de prezente în viața noastră, schimbarea lor înseamnă un proces prin care creăm noi procese de gândire, noi modele care urmează să facă parte din viața noastră. În acest context, îți propunem astăzi o listă de micro obiceiuri, schimbări mici pe care le poți testa și ale căror efecte rapide te vor ajuta să-ți dezvolți cu o mai mare ușurință un comportament într-un mod sustenabil. 

  1. Rutine de seară
    Când a fost ultima dată când ai adormit fără să-ți consumat ultimele resurse de energie în ecranul telefonului sau la un serial? De cele mai multe ori în situațiile asta reușim să adormim fiind epuizați și fără să avem vreun beneficiu direct. Propunerea pe care ți-o facem este să încerci să înlocuiești aceste obiceiuri vechi cu o rutină nouă de seară. Imaginează-ți că energia pe care o consumi în fața unui ecran, pe care trebuie să o consumi în pregătirea ta pentru somn, o poți folosi făcându-ți planul pentru ziua următoare (și nu pe un telefon), pregătindu-te mental pentru activitățile care știi că te așteaptă la birou sau în viața personală. Poți să-ți planuiesti ce ți-ar plăcea la micul dejun și vestimentația pentru a doua zi. O astfel de rutină te ajută să-ți consumi energia eficient și să te bucuri de timp în afara ecranelor chiar înainte de somn.
  1. Oferă-ți timp pentru decizii
    Este foarte ușor să comunicăm rapid în această perioadă, apelurile telefonice se transformă în mesaje vocale scurte și intense, mailurile au trecut mai degrabă pe Whatsapp sau Messenger datorită timpului mult mai scurt de răspuns, și astfel toată lumea se așteaptă la răspunsuri imediate. Cum ar fi ca în această perioadă să le spui celor care îți trimit mesaje directe să mai aștepte puțin. Să nu iei imediat o decizie doar pentru că vine printr-un canal direct de comunicare ci să-ți oferi timp pentru a o analiza? Pe termen lung, vei economisi mult timp pierdut și vei evita multe dezamăgiri.
  1. Revizuiește modul în care adresezi întrebări
    În loc să pui întrebări pe care să le încarci cu propria opinie, gândește-te și refomulează-le sub formă de întrebări deschise, întrebări la care nu se poate răspunde simplu cu Da sau Nu, ci unele în care să poți lua cât mai multă informație de la interlocutorul tău. Câteva exemple de astfel de întrebări ar fi “Ce părere ai despre…?”, “Care este experiența ta cuc….?”. Acest obicei te va ajuta să ai o perspectivă deschisă și să inițiezi conversații mai profunde, să devii un om mai empatic și să nu influențezi cu propria ta perspectivă. Imaginează-ți câtă înțelepciune vei dobândi pe termen lung.

  2. O conversație pe zi
    În fiecare zi, alege să suni sau să-i scrii din propria inițiativă unei persoane apropiate. Fiecare dintre noi avem prieteni, colegi, oameni dragi cu care nu am mai vorbit de luni de zile și pe care îi amânăm constant pentru când vom avea mai mult timp. Ai nevoie doar de câteva minute pentru a investi într-o relație, iar beneficiile pe care le poți avea sunt atât la nivel mental, emoțional, cât și profesional – imaginează-ți ce network puternic vei avea și cum tot mai mulți oameni din viața ta vor afla ce faci, la ce lucrezi și care îți sunt provocările. 

Pentru că toamna aduce cu ea multă schimbare, te încurajăm să încerci micro obiceiuri tocmai pentru a-ți păstra energia, dar și pentru a-ți exersa constant mușchiul obișnuințelor.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #139.

Photo by Content Pixie on Unsplash

Distanțare și continuare

Aflăm zilnic despre noi și noi restricții și pare că ne aflăm încă departe de petrecut departe de colegi, de viața de birou, de întâlnirile face to face și prânzurile împreună. Sunt multe lucruri care se întâmplă online din martie 2020 și care probabil vor rămâne așa pentru o bună perioadă de timp.

În cele șapte luni pe care le-am petrecut la distanță, prin trial and error, au fost redefinite procese precum învățarea, socializarea, negocierile sau întâlnirile de business. Astfel, vrem să împărtășim cu tine câteva dintre lucrurile noi descoperite în interacțiunile online, tehnici pe care le poți aplica începând de azi în întâlnirile tale virtuale.

  1. Conexiune ȘI Conectare

Primul lucru pe care îl verificăm atunci când ne conectăm într-un meeting online este stabilitatea conexiunii. Suntem norocoși deoarece în România ne putem bucura de un raport foarte bun al vitezei internetului și prețului pe care îl plătim. Iar dacă lucrurile astea sunt deja aranjate este momentul să te ocupi de partea a doua și anume conexiunea umană. Există câteva lucruri pe care le poți încerca pentru a avea parte de întâlniri virtuale reușite: camera on (vorbește-le colegilor tăi de întâlnire despre importanța încrederii și faptul că toată lumea se simte mai în siguranță atunci când ne putem vedea unii pe ceilalți); adresare directă (folosește pretextul online-ului pentru a simula o conversație reală – adresează-te direct colegilor cu care vrei să vorbești și implică-i pe toți în discuție); spațiul personal (în întâlnirile informale invită-i pe colegii tăi în spațiul tău de acasă, lasă-i să te întrebe despre cărțile pe care le văd în background sau decorațiunile interioare); conversații ghidate / exerciții de networking (la începutul întâlnirilor poți să ai câteva minute de conversație ghidată de tine sau colegii tăi, care să ia forma unor exerciții de networking: ex. Să vorbiți despre cum v-ați făcut cafeaua acasă și ce fel de cafea preferați să beți). 

  1. Magia online-ului
    Sunt multe lucruri pe care le puteam face în întâlnirile față în față, dar sunt și mai multe lucruri pe care le putem face online și nu le-am putea face în alt context. Tehnologia este alături de noi și o putem folosi în întâlnirile sau cursurile noastre online astfel: suport audio și video (prin funcția de Share Screen sau Share Audio poți oricând să accesezi orice resursă video online, totodată, prin audio only poți folosi muzică pe fundalul anumitor conversații, mai ales în training-uri poți să folosești muzica de fundal pentru a crea o anumită emoție sau a da un anumit ritm conversațiilor; instrumente interactive (pe Zoom te poți bucura de funcții precum Breakout Rooms – poți împărți o grupă de participanți în oricâte feluri ai nevoie, poți gestiona camerele cu un singur click și te poți “plimba” prin camere cu ușurință), poți pune întrebări audienței și poți genera diagrame active prin funcțiile de Polling sau folosind aplicația Mentimeter, poți crea board-uri interactive unde puteți “lipi” post-it-uri cu idei fiecare dintre voi prin aplicații precum Miro. Toate acestea sunt la un click distanță și îți pot facilita un proces de predare / un meeting foarte mult prin scurtarea timpului – nu mai ești nevoit să te conectezi la un proiector – prin rezultate interactive – participanții văd direct impactul lor în conținutul prezentării.
  1. Limbajul semnelor
    Când suntem online putem să ne folosim de elemente din limbajul semnelor pentru a încuraja interacțiunea și empatia. Unul dintre motivele oboselii cauzate de întâlnirile online este acela că aceste întâlniri deseori capătă mai multă atenție decât conversațiile față în față – trebuie să fii mereu atent să nu pierzi pe cineva din conversație / să cauți aprobarea celorlalți sau chiar persoane care să devină parteneri de conversație În plus, s-a arătat că decalajul în timpul de răspuns scade conexiunea personală și interesul.Prin limbajul semnelor poți introduce câteva gesturi care să ia din greutatea acestei oboseli și care să încurajeze empatia între participanți: de ex. Gesturi care să arate aprobarea sau dezaprobarea față de o idee, gesturi care să transmită ideea de și eu simt la fel, sau gesturi care să arate disponibilitatea de a prelua o idee și a o continua.

Te provocăm să încerci aceste tehnici în următoarele tale întâlniri și să rămâi deschis către modalitățile în care tehnologia ne aduce mai aproape în această perioadă. Credem că am trecut mulți prin șocul inițial și acum suntem pregătiți cu adevărat pentru ceea ce înseamnă adaptare pe termen lung.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #138.

Photo by Brooke Cagle on Unsplash

Pauze necesare!

Când ai luat ultima dată o pauză în timpul zilei? Dar mai multe pauze? Ce înțelegem prin pauze? Niște momente pentru tine, planificate și delimitate clar în agendă, în care să poți face anumite activități care-ți fac plăcere sau în care pur și simplu să nu faci nimic și să te bucuri de un moment de liniște.

Cercetările arată faptul că pauzele au mai multe beneficii decât credeam inițial, atât pentru ritmul și dinamica ta interioară, cât și pentru performanța ta profesională. Micro-pauzele din timpul activității de zi cu zi s-au dovedit a influența direct bunăstarea și productivitatea. Studiile au demonstrat că aceste momente scurte reduc stresul, cât și necesitatea unei recuperări de lungă durată la finalul zilei. Chiar dacă pare o tehnică mult prea simplă, cheia acestor pauze este programarea proactivă a acestora. Ceea ce nu știm noi este faptul că atunci când nu ne programăm, creierul nostru este foarte posibil să-și programeze singur aceste pauze, probabil în momente nepotrivite și cu activități nepotrivite: ni se întâmplă tuturor să rămânem blocați în pagini de știri, Twitter, Social Media sau videoclipuri pe Youtube. Astfel, vei observa că pauzele bine programate (cu momente delimitate de început și final), te vor ajuta să ai cât mai puține momente de procrastinare neproductivă. 

Există trei tipuri de pauze pe care le poți lua, pauze fizice, pauze sociale și pauze spirituale. 

Pauzele fizice se referă la plimbări, orice fel de sport sau mișcare, pauzele sociale se referă la întâlniri cu prieteni (online sau offline), discuții cu membrii familiei sau cu partenerul/partenera, iar pauzele spirituale se referă la acele activități prin care te poți conecta tu cu tine și cu mediul înconjurător, meditație, muzică, respirație.

Nu toate pauzele trebuie să fie identice ca mărime și nu trebuie să te sperii de cum va arăta programul tău. Studiile au arătat faptul că pauze de la 1 minut, 5 minute sau 9 minute reușesc să-și îndeplinească obiectivele și să te ajute în recăpătarea energiei și productivității.

Un alt beneficiu al pauzelor este faptul că ele ajută la recuperarea după lungi perioade de stres. Iar în această perioadă marcată de incertitudine și criză, fiecare dintre noi avem nevoie de unelte prin care să gestionăm stresul. Prin aceste momente scurte putem să ne reglăm energia, să ne oferim pauze mentale de care avem nevoie, să reducem oboseala, tulburările de somn sau orice altă formă pe care o poate căpăta mintea obosită. La nivel neurologic, cortexul nostru prefrontal este cel care are nevoie de pauză! Da, este acea parte a creierului care ne menține conectați la obiective și ne ajută să gândim logic, iar cu cât ne fixăm mai multe obiective, to do’s și liste, această parte a creierului va fi și mai obosită. Așadar, ia o pauză! Imediat după ce vei termina de citit aceste resurse pe care ți le-am pregătit special, oferă-ți un moment ție!

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #136.

Photo by Daria Nepriakhina on Unsplash

Iar neprevăzutul?

Nu cred că am trăit până acum perioade atât de schimbătoare. Astăzi știm ceva, mergem pe un scenariu, mâine se poate schimba totul. A început, oficial, școala. Dar pare un început mult mai diferit față de ce am trăit până acum. Nimeni nu știe cât va mai dura normalitatea și ce se va întâmpla când va trebui să ne adaptăm din nou.

În acest context viitorul este greu de prezis, iar noi ne-am format noi mecanisme de decizii, am învățat să funcționăm pe termene mai scurte, ne-am dezvoltat capacitatea de a gândi creativ și a genera mereu scenarii alternative. Oricât de pregătiți am fi, într-o proporție mai mică sau mai mare, fiecare dintre noi ne luptăm în această perioadă cu efectele fricilor de necunoscut: fie că vorbim de anxietate, de dificultatea de a ne concentra, de teama de știri și vești noi care ne pot schimba fundamental prezentul. Astfel, vrem să povestim astăzi cu tine despre ce poți face în astfel de situații și, mai ales, care este rolul unui lider atunci când echipa navighează fără o hartă sigură la îndemână. 

În primul rând este esențial să descoperim că ne aflăm într-o situație influențată de o astfel de frică. Frica de necunoscut poate fi greu de identificat deoarece se întâmplă constant în mintea noastră, deoarece vorbim de sentimente și gânduri care ne influențează viața și despre care nu vorbim foarte mult cu cei din jurul nostru. Înainte de pandemie, statistica ne arăta că în jur de 264 de milioane de adulți din întreaga lume sufereau de anxietate, cel mai probabil fiecare dintre noi confruntându-ne mai ales în această perioadă cu teama de viitorul imprevizibil.

Te invităm la o listă de comportamente și recomandări care ne pot ajuta, atât în rolurile de leadership, cât și în viața de zi cu zi, în managementul situațiilor neprevăzute:

  1. Identifică cauza fricii: dă-ți voie să creionezi în mintea ta scenariile și vezi care este varianta de viitor care-ți alimentează emoțiile negative. Gândește-te că este normal să-ți fie teamă de necunoscut, această teamă face parte din ADN-ul nostru și este o parte esențială a supraviețuirii noastre. De cele mai multe ori este bine să ascultăm această frică, și să acționăm conștient după ce am ascultat-o. Să o integrăm ca o componentă firească a vieților noastre. 
  1. Ia în considerare opțiunea ca lucrurile să nu meargă conform planului: uneori frica ne blochează pentru că tindem să fugim de eșec, aceasta ne va ține mai degrabă blocați în indecizie și lipsă de implicare, trăind cu regretul că nu am făcut ceva, mai degrabă decât să fi eșuat. Dacă reușim să ieșim din această mentalitate și să folosim experiențele nereușite pentru a extrage lecții relevante pentru viitor, următoarele întâlniri cu situații necunoscute nu vor mai fi atât de apăsătoare.
  1. Acceptă schimbarea: frica de necunoscut și anxietatea sunt puternic legate de un viitor total nou care presupune multe schimbări. Iar schimbarea nu este neapărat ceva rău: există inclusiv teama de succes pentru că și reușitele presupun schimbări pentru care nu suntem încă pregătiți. 
  1. Pune-ți frica la îndoială: da, este un instinct de supraviețuire, dar ce te sperie cu adevărat? Există trei întrebări care te pot ajuta:  Ce dovezi există care să-mi susțină teama de necunoscut? Care sunt 3 exemple în care am reușit să fac față incertitudinii? Ce dovezi am că voi eșua?

Nu este cea mai ușoară perioadă, dar vestea bună este că toți suntem în această situație. Viitorul incert va mai face parte din viața noastră o lungă perioadă, iar antrenamentul de mai sus poate fi exact ce avem nevoie!

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #135.

Photo by Fallon Michael on Unsplash

Ochiul critic dar curios

Consumăm și producem  zilnic foarte multă informație. Conform unui studiu realizat în 2019, într-o singură zi sunt trimise în jur de 500 de milioane de tweet-uri, 294 miliarde de mailuri, 4 pentabytes de date sunt create pe Facebook, 65 de miliarde de mesaje sunt trimise pe Whatsapp și în jur de 5 miliarde de căutări pe motoarele de căutare online. 

Există o cantitate enormă de informație nouă, iar o mare parte din această informație se poate încadra la categoria de fake news. Îți propunem astăzi o conversație despre cum reușim să ne păstrăm spiritul critic într-o avalanșă de informații care ne întrețin erorile de gândire, cum putem să ne păstrăm vie curiozitatea și totuși să identificăm informațiile false.

Separarea adevărului de ficțiune poate părea o muncă consumatoare de energie, însă adevărul merită efortul, chiar dacă nu este întotdeauna ceea ce vrei să auzi. 

Gândirea critică este primul pas pe care îl poți face în identificarea informațiilor false. Trebuie să fii dispus și capabil să explorezi abordări alternative și perspective foarte diferite. Testează toate teoriile care par a fi greu de crezut punându-ți întrebări precum “care este scopul acestei știri”, “cât de categorică este opinia din acest articol”, “există un mesaj ascuns sau un scop ascuns al acestei comunicări?”.  Cu ajutorul acestei mentalități vei putea identifica anumite detalii care vor da de gol informațiile false precum sursa informației (este important să verifici de unde a plecat informația, iar dacă această sursă este una credibilă – o persoană pe care o cunoști și în care ai încredere / un canal media transparent și nepărtinitor. Uneori cei care dau naștere unor astfel de informații false vor crea website-uri care seamănă cu cele ale unei surse credibile, folosind fonturi și culori care să-ți pălească subliminal ochiul critic. 

Un alt element care te poate ajuta să-ți păstrezi o atitudine deschisă și neinfluențată de știri false este punctul de vedere. De cele mai multe ori o știre / un articol / o postare care are scopul de a manipula atenția, va avea un punct de vedere forțat, de multe ori va folosi un ton agresiv, iar orice alte argumente în defavoarea punctului de vedere menționat vor fi negate sau chiar ignorate.

Este important ca acest demers să-l parcurgi chiar tu și să te asiguri de fiecare dată când simți că o informație este forțată, că ai parcurs toți pașii pentru a verifica veridicitatea ei. Este foarte posibil ca în marea de informații să te întâlnești tocmai cu titluri care vin însoțite de sintagma fake news, și asta poate fi din două motive: fie este vorba de o știre falsă, fie există o masă critică de persoane care nu sunt de acord cu adevărul respectiv și vor să-l minimizeze. Așadar, un fake news poate fi și o modalitate de a manipula informația într-o anumită direcție.

În calitate de lider ești responsabil de filtrarea informațiilor pe care le transmiți colegilor tăi, iar procesul de a identifica și asigura siguranța surselor face parte din comportamentele unui lider autentic.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #134.

Photo by Rikki Chan on Unsplash

Angajabilitate în vremea pandemiei

Nu doar leadershipul este o provocare în această perioadă în organizații din întreaga lume, ci și piața muncii și perspectivele noi pe care le presupune contextul economic global. Îți propunem astăzi o conversație despre cum reușim să rămânem activi pe piața muncii și cum identificăm pașii următori în parcursul nostru de carieră.

Contextul general nu este unul foarte prietenos, datele oficiale arată că rata șomajului în România în luna martie a anului 2020 era de 4,6%, iar în luna mai ajunsese la valoarea din 2017 și anume 5,2%. Comisia Europeană avertizează la rândul ei că șomajul va urca la peste 6,5% în acest an, iar potrivit Bloomberg, la nivel european, 40 de milioane de angajați au intrat în șomaj tehnic.  Astfel, este foarte posibil să te regăsești într-una dintre următoarele două categorii: fie ți-ai planificat de mult o schimbare de carieră, fie schimbările cauzate de pandemie au făcut ca locul tău de muncă să fie unul instabil. Oricare ar fi motivul, îți povestim în cele ce urmează despre ce ai putea să faci pentru a-ți găsi un loc de muncă în această perioadă.

  1. Dezvoltă-ți o nouă abilitate
    Interesează-te care sunt specializările în care se fac în continuare angajări și fă-ți o listă cu abilitățile necesare în aceste domenii. Identifică 2-3 abilități (fie ceva ce ai dezvoltat la un moment dat dar nu ai folosit activ / fie ceva nou în care ți-ar face plăcere să investești timp). Profită de faptul că acum există numeroase platforme de învățare online, Masterclass-uri și MOOCs (Cursuri open online, gratuite, pe diverse teme de interes, unde poți accesa conținut inclusiv de la facultăți precum Harvard și MIT). Folosește timpul liber să dezvolți o abilitate utilă și ia-o de la început. Este foarte posibil ca un nou început într-un domeniu care acum prosperă să fie chiar mai bun decât să avansezi într-o organizație al cărei viitor nu este foarte sigur.
  2. Practică comunicarea online 

Este foarte posibil ca următorul tău interviu, sau chiar întâlnirile cu viitorii tăi colegi să aibă loc online. Familiarizează-te cu prezența ta online și practică elemente legate de imagine (care este background-ul din întâlnirile tale) / postură (poziționează-ți device-ul de pe care comunici astfel încât camera să fie aliniată cu privirea ta, astfel încât să simulezi cât mai bine o interacțiune face-to-face și să eviți privitul de sus / jos) / lumină (asigură-te că la orice oră ar avea loc întâlnirea, ai parte de o lumină avantajoasă) / sunet (verifică microfonul să se audă cât mai clar, fără întreruperi și interferențe). Modul în care te prezinți online este noua carte de vizită și contextul în care se formează prima impresie. Totodată, fiecare companie este posibil să folosească un soft diferit: Zoom / Microsoft Teams / Google Meet sau Cisco WebEx. Asigură-te că folosești cel puțin o dată platforma înainte de întâlnirea / interviul oficial, astfel încât să te concentrezi pe relația umană și mai puțin pe dificultățile tehnologice.

  1. Construiește-ți un profil de freelancer

Chiar dacă procesul de recrutare pentru un job full-time durează, poți să profiți de timpul pe care îl ai la dispoziție pentru a deveni un furnizor de servicii pe o platformă de freelance. Zilnic mii de joburi în grafică și design, scriere de articole, programare, project management, video și animație, copywriting, sunt contractate pe platforme precum Fiverr sau UpWork. Alege skill-ul pe care ești cel mai sigur, oferă materiale demonstrative, vorbește despre pasiunea pe care o ai în domeniul respectiv și construiește-ți o listă de prețuri avantajoase și este foarte posibil să-ți fi găsit nișa în care te vei dezvolta în lunile următoare. O practică des întâlnită pe astfel de platforme poate să-ți aducă în cale și viitorul angajator – poți furniza servicii de freelance pentru organizații din întreaga lume care apoi îți pot face o ofertă să lucrezi doar pentru ei,

  1. Consistență nu intensitate 

Am mai vorbit despre acest principiu și credem că și în vânătoarea de job-uri se potrivește perfect. Un demers de a-ți căuta un job poate fi obositor chiar și în afara celei mai mari crize economice pe care am trăit-o, iar cei care vor avea succes sunt cei care vor aborda acest proces înarmați cu multă răbdare, știind că participă la un maraton și nu la un sprint. În condiții normale, un proces de recrutare durează aproximativ 5 luni (de când ai început căutarea până la semnarea unui contract). În contextul actual, probabil că timpul va crește considerabil. 

Cea mai importantă informație  este că întreaga lume trece prin același lucru. Astfel poți să pui mai mult din încărcătura emoțională în cârca pandemiei și mai puțin în cum te-ai descurcat tu în procesul de recrutare. Rămâi deschis, autentic și consistent în demersul tău și rezultatele se vor vedea curând.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #132.

Photo by Saulo Mohana on Unsplash

Resurse Umane din viitor

Fie că lucrezi într-o companie în care conduci o echipă, ai propria ta organizație sau faci parte dintr-o echipă în cadrul unei organizații, un rol foarte important în conducerea acesteia, în procesele de leadership și în dinamica dintre oameni și procese este stabilit de către departamentul de resurse umane.

Pe parcursul anilor rolul celor care au ocupat funcții în cadrul unor astfel de departamente a devenit din ce în ce mai important: de la un rol birocratic funcțional, până la cel strategic, decident cu privire la viitorii angajați, coach al celor prezenți în companie, deținător al parcursului de carieră și dezvoltator de competențe și comportamente. Anul 2020 este un an particular interesant pentru resursele umane, cel mai în vârstă membru al Generației Z împlinește 23 de ani și se alătură pieței de muncă, transformarea digitală își pune amprenta asupra instrumentelor pe care specialiștii din resurse umane le au la dispoziție, iar criza pandemică i-a forțat pe mulți dintre aceștia să-și redefinească rolul. 

Aceste schimbări determină o creștere a importanței rolului de HR în cadrul organizațiilor: angajații apelează la specialiștii de resurse umane pentru îndrumări cu privire la cum să navigheze situația prezentă, iar cercetările arată faptul că 73% dintre angajați depind de angajatorul lor pentru pregătirea viitorului lor pe piața muncii. 

În acest context The Cognizant Center for Future of Work and Future Workplace a pornit o cercetare pentru a determina cum va arăta viitorul resurselor umane. Pe baza input-ului primit de la 100 de specialiști în domeniu, aceștia și-au imaginat cum ar putea evolua joburile din HR pe o perioadă de 10 ani, luând în considerare trendurile economice, politice, demografice, culturale și mai ales progresul tehnologic. Pe un sistem de axe care urmăresc evoluția în timp (perioada 2020-2030) și nivelul de tehnologizare a job-ului, printre noile forme ale resurselor umane din viitor se numără: HR Data Detective, Genetic Diversity Officer, Workplace Environment Architect, Chief Purpose Planner, University4Life Coordinator, Director of Well-Being, Distraction Prevention Coach.

Pe măsură ce navighează această perioadă, liderii de organizații își redefinesc rolurile din departamentul de Resurse Umane, iar un lider al viitorului pieței muncii ar fi extrem de util pentru orice organizație: fiind responsabil de analiza abilităților esențiale și necesare, acest rol se va concentra pe stabilirea unei strategii pentru organizație pentru piața muncii, cât și pe recalificarea și perfecționarea angajaților actuali ale căror job-uri sunt afectate de tehnologizare și de noua dinamică work from home,

Perioada pe care o traversăm este dificilă nu doar pentru lideri, ci și pentru specialiștii din organizații care navighează un val de schimbări, însă ceea ce știm,  cu siguranță este că departamentul de Resurse Umane rămâne sufletul organizațiilor. 

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #131.

Photo by travelnow.or.crylater on Unsplash

Decizii bazate pe valori

Cum ești la capitolul decizii importante? Fie că sunt profesionale sau personale, deciziile ne pot încărca atât de mult încât putem ajunge în punctul în care ne este greu să mai alegem ceva, doar pentru că avem prea multe de ales. În termeni științifici, oboseala decizională (decision fatigue) se referă la deteriorarea calității deciziilor luate de o persoană ca o consecință a unor lungi perioade de luat decizii. La baza acestui fenomen stă ideea că voința noastră este finită, ca un mușchi care obosește atunci când utilizezi prea mult.

Pentru a elimina oboseala decizională ne-ar fi de folos uneori un ghid interior al celor mai bune decizii, un ghid bazat pe cine suntem noi și ce este important pentru noi, care să ne ajute chiar și în momentele în care funcționăm pe pilot automat. Există mai multe moduri prin care putem lua o decizie: intuiție, bazându-ne pe  credințe & valori personale, bazându-ne pe instinct sau prin inspirație. Pe măsură ce evoluăm spre niveluri mai ridicate de conștiință, devenim capabili să luăm acele decizii bazate pe valori, intuiție și inspirație, astfel, procesul nostru decizional fiind mai ușor. Când am mai povestit aici despre valori, îți spuneam că este util să le vedem ca fiind punctele cardinale de pe busola noastră internă, acele direcții care ne cheamă și pe care le putem accesa oricând.

Cum facem să descoperim aceste elemente, înainte de a le utiliza în procesul decizional? Există multe modalități prin care îți poți face inventarul valorilor personale. Fie că te gândești la cele mai importante decizii din trecut (poți face un invers acest proces) și apoi să încerci să identifici elementele comune care te-au ghidat în acele decizii, fie că te uiți la oameni care te inspiră și te gândești care sunt acele lucruri pe care le admiri la ei, sau pur și simplu îți alegi dintr-o listă acele valori care simți că rezonează cel mai mult cu tine, etapa de autocunoaștere este esențială pentru a-ți stabili ierarhia personală de valori.

După ce ai identificat o listă de valori este momentul să le prioritizezi. Pune-ți întrebări precum “peste care dintre acestea nu pot trece niciodată”, “care dintre aceste elemente nu sunt negociabile”? Aceset filtre au ca scop o grupare a valorilor în funcție de importanță, iar în momentul în care vei avea o listă cu 3-5 valori, vei avea și punctele cardinale de pe busola interioară. Cum te ajută asta în procesul decizional? În primul rând drumul de la opțiune la decizie va fi unul mai scurt și mai puțin obositor (atunci când deciziile au legătură cu valorile tale personale vei ști clar ce să alegi). Totodată, aplicarea acestui principiu te va ajuta și în gestionarea situațiilor emoționale, când o decizie este foarte grea, compromisul o să te afecteze mai puțin atunci când decizia este în concordanță cu valorile tale personale. În calitate de lider, te va ajuta să fii un exemplu pentru echipa ta luând astfel de decizii. Cu siguranță pentru că suntem diferiți, pe anumite decizii va fi greu să mulțumești pe toată lumea. Atâta timp cât decizia este asumată, și consecințele se navighează mai ușor.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #130.

Photo by Jake Melara on Unsplash

Networking la distanță

Vrem să explorăm cu tine astăzi câteva opțiuni prin care putem să facem în continuare networking, chiar de la distanță. Fie că este vorba de o creștere a cercului de conexiuni, de a ajunge în anumite comunități în context de leadership, pentru că ești în căutarea unui job nou și vrei să te faci remarcat sau pur și simplu pentru că jobul tău este să vinzi un produs/serviciu, rețeaua pe care o construiești este o resursă care necesită multă muncă, dar care îți va aduce și beneficii pe măsură.

Pandemia ne-a obligat să apreciem mai mult valoarea capitalului social și abilitatea noastră de a interacționa unii cu ceilalți, iar tehnologia ne pune la dispoziție numeroase platforme prin care putem să fim în continuare aproape. Cum te prezinți pe aceste platforme, care este mesajul pe care îl transmiți și comportamentul pe care îl manifești, aceste elemente vor determina măsura în care gestionezi acest networking la distanță, iar noi îți facem câteva recomandări:

  1. Reciprocitate: primul principiu al rețelelor este acela că o rețea nu este sinonimă cu un proces de vânzare. Cu siguranță că produsul sau serviciul pe care tu îl oferi poate să-i aducă multe beneficii interlocutorului tău însă întrebarea este ce aduci TU în această relație? Mai departe de vânzarea pe care intenționezi să o faci. Dacă ajungi în punctul în care îți creezi o rețea doar în momentele în care ai nevoie de o rețea nu te vei bucura de rezultatele și efectele acesteia. În schimb, poți să investești timp în mod continuu în această activitate, să-ți dezvolți conexiuni, să întrebi oamenii ce poți face pentru ei și să fii atent la nevoile expuse de aceștia. Doar așa te vei putea bucura de sprijinul lor reciproc. 
  1. Construiește-ți o rețea oricând, nu doar când ai nevoie de un job: cu siguranță că ai auzit exemple de la prieteni și cunoștințe care au fost foarte rar la interviuri, care au cariere de succes deși nu au experimentat neapărat un proces de recrutare. De cele mai multe ori elementul comun al acestor exemple este chiar rețeaua. Ceea ce este important de știut este că aceste persoane nu și-au construit o rețea cu scopul de a-și găsi un job, acesta din urmă fiind mai degrabă un rezultat al acesteia. Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, nu apela la contactele tale solicitându-le un loc de muncă, în schimb, roagă-i să te pună în contact cu persoane și companii despre care au auzit că sunt în căutare de angajați. O abordare prea directă ar putea să-i facă să se simtă inconfortabil.
  1. Fă-ți un update al profilurilor de social media: chiar dacă oficial LinkedIn este platforma destinată mediului profesional, un angajator va căuta informații despre tine pe toate rețelele unde profilul tău este public. Astfel, Facebook, Instagram sau chair și Twitter devin canale unde îți poți dezvolta brandul personal și de unde te poți face remarcat. Asigură-te că pe lângă postările pe care le faci, oamenii pot vedea și un scurt sumar al carierei tale, sumar care este la zi. În ceea ce privește LinkedIn-ul, aici este important ca activitatea ta să fie consistentă și profilul tău cât mai relevant: de la fotografia pe care ai postat-o la review-urile pe care le poți cere oamenilor, articole distribuite și subiecte de interes urmărite.
  1. Ieși din domeniul tău de activitate către noi conexiuni: acum poți folosi timpul pentru a face și mișcări pe orizontala axelor rețelei tale personale. Conectează-te cu persoane din industrii noi, cere-le opinia despre anumite puncte comune pe care le împărtășești cu ei, stabilește întâlniri online în care să vă spuneți fiecare poveștile și provocările. Uneori, o perspectivă nouă poate să-ți deschidă și noi oportunități. 

Nu doar pe LinkedIn, ci în orice acțiune pe care o întreprinzi în sensul dezvoltării unui network, cel mai important element este consecvența. Fă-ți un obicei, fixează-l în calendarul tău săptămânal și ține-te de el. Vei vedea că netowrk-ul se construiește în timp, cu eforturi mici dar consistente, doar așa te vei bucura de rezultate relevante.

Photo by Adam Solomon on Unsplash

Te deranjează că….?

Începem o nouă săptămână din acest an total atipic și vrem să îți povestim despre noi provocări pe care le-am întâlnit și soluții pe care vrem să le împărtășim cu tine. Unul dintre elementele de noutate despre care am povestit încă de la începutul acestei perioade este legat de decizii și modul în care le comunicăm. Ne aflăm în situații în care într-un timp foarte scurt trebuie să luăm cea mai potrivită decizie, să o comunicăm echipei și să ne asigurăm că toată lumea a procesat schimbările care urmează.

Astăzi vrem să vorbim despre situațiile în care vrem să comunicăm o decizie, o idee sau o părere, ținându-ne de punctul nostru de vedere. Practic, să comunicăm asertiv într-o perioadă extrem de încărcată emoțional. Tipurile de situații în care ne-am întâlnit cu necesitatea unei comunicări asertive sunt următoarele: când trebuie să iei decizii cu privire la expunerea în întâlniri / cursuri față în față; când ești într-o întâlnire și vrei să-i spui persoanei din fața ta că te-ai simți mai confortabil dacă ar purta mască; când simți că ai nevoie de sprijinul colegilor tăi în proiecte; când te afli într-un grup în care ai o părere total diferită față de cea a majorității și ai vrea să o comunici.

Nu este întotdeauna ușor să identifici un comportament asertiv, iar asta se întâmplă din cauză că există o linie fină între asertivitate și agresivitate și oamenii au tendința să le confunde. 

Asertivitatea este o abilitate esențială în comunicare, te poate ajuta să te exprimi în mod eficient și să îți expui punctul de vedere, respectând în același timp drepturile și credințele celorlalți. Din acest motiv, asertivitatea presupune un echilibru constant între tine și ceilalți. Atunci când ești asertiv îți dezvolți și încrederea în sine și câștigi respectul celorlalți. Pe termen lung, comunicarea asertivă te ajută să gestionezi stresul, mai ales dacă ai tendința să te încarci emoțional cu lucrurile pe care nu le spui, dacă îți asumi prea multe responsabilități pentru că îți este greu să spui nu sau să ceri ajutor. 

Spuneam că asertivitatea presupune un echilibru – de cele mai multe ori ne identificăm fie cu stilul pasiv, fie cu stilul agresiv, fiind greu să păstrăm acest echilibru asertiv. Și este destul de simplu să-ți dai seama care este tendința pe care o ai în comunicare: dacă ești tentat să mergi mai degrabă după deciziile grupului, atunci te încadrezi în stilul pasiv – dacă ești genul care nu ține cont de deciziile grupului, ignorând nevoile celorlalți doar pentru a le impune pe ale tale, atunci stilul tău de comunicare este unul agresiv. În nicio extremă nu îți va fi bine, un stil pasiv va produce stres, dorință de răzbunare, furie și victimizare, iar un stil agresiv îți va afecta calitatea relațiilor și pe termen lung poate duce către singurătate și tristețe.

Stilul de comunicare și tendințele naturale pe care le avem sunt influențate de experiențele de viață pe care le-am avut. Uneori, stilul nostru poate fi atât de adânc înrădăcinat încât nici să nu fim conștienți de modul în care ne afectează viața. Partea bună este că un stil de comunicare asertiv se poate învăța, prin obiceiuri noi putem să ne dezvoltăm o comunicare directă, să fim mai în acord cu nevoile noastre și ale celorlalți. Odată practicată, asertivitatea ne va oferi o altă perspectivă asupra comunicării și relaționării încât ne vom dori din ce în ce mai mult să o practicăm. Cum? Spune mai des “nu”, folosește adresări de tipul “eu cred că…”, folosește mai des argumente raționale decât emoționale și vorbește despre facts, fă-ți o listă cu lucrurile despre care vrei să vorbești într-o întâlnire și ține-te de ea, exersează comunicarea în contexte personale.

A deveni asertiv necesită timp și practică. De multe ori, pentru cei care avem deja un stil foarte bine definit, necesită sacrificarea prezentului  (ceea ce vreau să spun sau ceea ce nu vreau să spun), pentru viitor (relații mai bune cu tine și cu ceilalți). 

Photo by Headway on Unsplash