Comunicare

Comunicarea 2.020

Your screen time was up by 40% in the past seven days – îți este cunoscut mesajul? Noul normal pe care îl experimentăm în ultimele săptămâni ne plasează în fața ecranului din ce în ce mai mult. Joburile noastre sunt în spatele unui ecran, echipele noastre sunt în spatele altui ecran, prietenii, entertainmentul și conexiunea cu lumea din afara apartamentului nostru se află în spatele altui ecran. Dinamica relațiilor depinde de viteza internetului, gradul de implicare este direct influențat de stabilitatea conexiunii, iar empatia, chimia umană nonverbală supraviețuiesc cu greu.

Pentru noi, aceste transformări ne plasează într-o nouă zonă de învățare și descoperire, iar subiectul principal este comunicarea. Vrem să împărtășim astăzi cu tine câteva dintre particularitățile noului stil de comunicare behind the screen un stil ale cărui reguli verbale, nonverbale și paraverbale sunt total diferite față de comunicarea față în față. Următoarele idei îți pot fi folositoare în întâlnirile pe care le vei organiza / în care vei participa și sunt doar câteva lucruri descoperite în deja peste 80 de ore petrecute în conversații, training-uri, brainstorming-uri, întâlniri formale sau informale online:

Agenda și obiectivele întâlnirii
Când comunici online vei observa cum timpul se dilată. De la micile întreruperi pentru explicații, glume sau chiar dificultăți de conexiune, până la momentele de pauză în care nimeni nu spune nimic atunci când este adresată o întrebare – toate aceste momente vor face parte inevitabil din comunicarea ta online. Nu încerca să le elimini, astfel de momente sunt necesare și sunt un reality check foarte important de parcurs pentru fiecare dintre voi. Stabilește-ți și comunică foarte clar care este agenda întâlnirii, care sunt obiectivele și subiectele despre care urmează să discutați. Alocă timp fiecărui punct de pe agenda ta și comunică-le participanților la întâlnire toate aceste detalii înainte. Astfel, vei lăsa loc întreruperilor naturale și totodată vei avea tot grupul conectat la un plan comun la contribuția căruia vor participa cu toții.

Începe cu un check-up

S-ar putea să pară o pierdere de timp dar este important ca în fiecare întâlnire online să aloci timp conversațiilor de început. Așa-numitele small talk au un rol foarte important pentru ca fiecare persoană din spatele ecranului să-și facă simțită prezența. Gradul de implicare în conversație va crește considerabil dacă fiecare începe cu o contribuție proprie la conversație.

Implică-i și pe ceilalți

În întâlnirile online de multe ori presiunea este pe moderator / pe cel care a convocat întâlnirea. Din acest motiv ceilalți pot să se relaxeze prea mult și pentru că interfața ne permite pot aluneca ușor într-o nouă fereastră de browser sau pur și simplu în alte gânduri față de subiectul discutat. Înainte de a începe întâlnirea numește-i pe cei care vor contribui alături de tine, alocă-le subiecte diferite și invită-i să modereze anumite puncte din agendă. Poți face asta și spontan, invitându-i direct în întâlnire să contribuie. Secretul succesului aici este să-i numești și să li te adresezi direct, nu cu întrebări generale adresate grupului. Astfel, inclusiv dinamica întâlnirii se va schimba din simplul fapt că auzi o voce diferită în momente diferite.

Ritmul și viteza conversației

Chiar dacă întâlnirile la care participi online sunt pe aceleași subiecte deja cunoscute și care necesită o pregătire minimă în offline, când ești în spatele ecranului este nevoie să-ți restructurezi tot discursul și să te pregătești mult mai mult. Teoria comunicării spune că pe cale verbală se transmite 7% din mesaj, nonverbal 55% și paraverbal 38%. În spatele ecranului, chiar dacă avem camerele deschise, nonverbalul este profund impactat. Asta înseamnă că te bazezi pe un 45% verbal și paraverbal, iar restul îl vei compensa din modul în care îți structurezi mesajul. Online este nevoie să sintetizezi orice informație, frazele lungi vor fi înlocuite cu propoziții scurte și de impact. Argumentele cu justificări, metafore și comparații vor fi înlocuite cu idei acționabile. Totodată, după fiecare contribuție este nevoie de o pauză care poate părea nenaturală dar care le lasă loc celorlalți să intervină. Ca un scurt moment de respiro, fă-le loc și celorlalți în comunicare și cu timpul acest nou ritm va deveni unul din ce în ce mai cunoscut.

Concluzii și follow-up

Asigură-te că ideile principale sunt notate și distribuite tuturor la finalul întâlnirii. Astăzi participăm în medie la 3-4 întâlniri online, fiecare dintre ele variind între 30-90 de minute. În mod natural ne vom deconecta, nu de la internet, ci de la anumite momente din timpul conversației. Din acest motiv este important ca toate ideile să fie notate și împărtășite cu restul grupului la final.

Photo by BRUNO CERVERA on Unsplash

Tu îi spui negociere – eu simt manipulare

Indiferent de rolul, compania sau domeniul în care activezi cu siguranță te-ai regăsit în situații în care ai avut de negociat: salariul, implicarea într-un proiect, parteneriate strategice, prețuri sau echipe.

Să definim puțin termenul de  negociere – dicționarul oferă două explicații: 1. Încercarea de a ajunge la un acord sau un compromis prin discuții. 2. Găsirea unei căi prin care să depășești un obstacol / parcurgerea unui drum dificil. Oricare ar fi situația în care te-ai afla, momentul negocierii va presupune o pregătire în prealabil, pregătire pe care o putem numi strategia de negociere. Cu siguranță este un pas pe care l-ai făcut, conștient sau nu, fiind momentul în care tu fie singur, fie alături de echipa ta, îți stabilești exact modul în care îți dorești să arate pentru tine rezultatul ideal al negocierii, ce vrei să obții, unde poți să lași de la tine și care vor fi argumentele cu care vei intra în bătălie. Strategia te va ajuta să-ți stabilești proprii indicatori de performanță care-ți vor spune la finalul negocierii cât de aproape sau departe ești de obiectivul pe care ți l-ai propus. De cele mai multe ori simpla listare a elementelor din strategia de negociere îți oferă un sentiment de claritate și liniște pentru că pare că lupta este deja câștigată.

Se apropie momentul decisiv: confruntarea. Ai toate argumentele în favoarea ta și dansul începe. Undeva, pe la mijlocul conversației, realizezi că te-ai îndepărtat mult de lista cu care ai venit pregătit și ești într-o luptă deja emoțională care te consumă mult mai mult decât te-ai fi așteptat. Ce se întâmplă? Cel mai probabil partenerii tăi de negociere au jucat printre tacticile de negociere și tehnici de manipulare, iar noi o să-ți oferim câteva exemple și moduri în care puteți împreună să aduceți înapoi conversația în zona argumentelor raționale.

Tacticile de negociere, spre deosebire de strategiile de negociere sunt manevre pe care le folosești în plină luptă: o mișcare sau o ajustare folosită în timpul discuțiilor pentru a obține cel mai bun rezultat în orice moment. Tactica poate fi folosită manipulativ de oricare dintre negociatorii de la masă, iar ținta este de fiecare dată emoționalul – mutarea interlocutorului dintr-o poziție de siguranță într-una vulnerabilă.

Majoritatea tacticilor de negociere se încadrează într-una din cele cinci categorii de bază: presiune (impunerea deadline-urilor pentru luarea deciziilor), întârziere (limitarea autorității în luarea deciziilor / evidențierea necesității ca o anumită persoană să fie prezentă la masa de discuții) , manipulare (apelul la moralitate / promisiunea unui viitor mai bun / amenințări / menționarea competiției), putere (concentrarea pe faptul că toată lumea procedează la fel) și tactici colaborative (interesele comune / explorarea lui “what if”).

De regulă orice tactică, fie ea de manipulare sau putere, poate fi combătută prin revenirea la argumentele raționale. Cel care va pune întrebările va avea puterea – folosește-ți puterea și adresează partenerilor tăi de negociere întrebări de clarificare de fiecare dacă când te regăsești într-o zonă a tacticilor de manipulare. Primul pas care te ajută să “scapi” din situațiile dificile dintr-o negociere este să recunoști tacticile cu care te confrunți. Revino de fiecare dată la mentalitatea de win-win, până la urmă vă aflați într-o negociere pentru că aveți de câștigat – de ce să nu o faceți împreună?

Leadershipul conflictului

Atunci când se aglomerează viețile noastre apar momentele de tensiune, lipsă de sincronizare și chiar conflict. În echipe, fiecare membru percepe momentele și situațiile de dezacord într-un mod diferit, și asta de multe ori aruncă în aer strategiile pe care liderul le are pentru a gestiona situația.

De cele mai multe ori când ne aflăm într-un conflict pierdem din vedere cauza problemei și ne concentrăm pe a ne justifica în fața celorlalți comportamentele noastre negative. Astfel atenția se mută de la a găsi o soluție pentru rezolvarea problemei la comportamente defensive și urmărirea propriei agende emoționale.

Când apare conflictul mulți lideri preferă să evite tensiunea pentru a păstra loc armoniei. Acest tip de comportament însă va crea o tensiune mult mai mare, nemanifestată care generează pe termen lung frustrare și îndepărtare de la misiunea tuturor. Oamenii din echipe se așteaptă ca liderul să neutralizeze sau să minimizeze conflictul, dar este posibil ca încurajarea unui comportament asertiv să ajute pe termen lung echipa.

Un prim lucru pe care îl poți face pentru a conduce eficient situațiile de conflict este să elimini emoțiile din conversație. Poți face asta separând discuția emoțională de cea legată despre problema care a generat conflict. Totodată este înțelept ca fiecare parte implicată să încerce să-și gestioneze emoțiile și să se concentreze pe un raționament nealterat. Pentru a te asigura că lași emoțiile în urmă poți să urmezi alături de oamenii din echipa ta următorii pași:

  • Asigură-te că toată lumea de la masă și-a spus punctul de vedere;
  • Caută să ai la îndemână toate argumentele raționale (fapte) care generează situația de conflict;
  • Fii deschis să explorezi alături de echipa ta opțiunile pentru a depăși problema – dă-le oamenilor șansa să se simtă nu doar parte din problemă ci și parte din soluție.

Fiecare situație de conflict prin care vei trece va fi un context care te va ajuta să-ți îmbunătățești abilitățile de rezolvare ale acestora. Inteligența emoțională combinată cu un proces intens de autocunoaștere sunt două elemente care te vor ajuta să fii mereu atent la ce se întâmplă în jurul tău. Atunci când în echipa ta observi apariția tensiunilor găsește o modalitate de a le aborda înainte ca acestea să devină o greutate mult prea mare pentru oameni. Ancora este întotdeauna viziunea, unde vrem să ajungem împreună și ce ne-a adus pe drumul acesta în primul rând.

Fear of missing out?

Într-o conversație despre leadershipul, motivația și resursele de energie ale tinerilor lideri am descoperit o nouă preocupare a acestora numită și FOMO, acronimul unei noi fobii răspândită în rândul nostru, Fear of Missing Out.

Sigur te-ai întâlnit și tu cu acest fenomen: te trezești de dimineață, te pui la curent cu ce se întâmplă în viețile prietenilor și cunoscuților tăi pe social media și te cuprinde un sentiment de tristețe, vezi fotografii din vacanțe, cu plaje exotice, cu peisaje din locuri în care ai mai fost și tu dar parcă sigur nu arăta așa, cu oameni fericiți, totul fiind parcă aranjat într-un trailer al unui film total diferit față de al tău. Este normal! Trăim în pragul unei noi revoluții industriale, digitale, avem la îndemână tehnologia prin care putem să creăm singuri în doar câteva click-uri imagini și videoclipuri pe care în urmă cu câțiva ani le vedeam doar la echipe specializate, realizate după zile întregi de montaj și editări. Datorită tehnologiei 4G facem parte din viețile prietenilor noștri și în fiecare moment putem să fim oriunde în lume.

Termenul de FOMO a fost identificat pentru prima dată de dr. Dan Herman în 1996, care apoi a publicat prima lucrare academică pe această temă în 2000 în The Journal of Brand Management.  Dr. Herman a observat acest fenomen în timp ce asculta consumatorii vorbind despre produse în cadrul focus grupurilor și în timpul interviurilor aprofundate, unu la unu. În studiile sale a fenomenul a apărut sub forma unei frici manifestată în cazul în care o posibilă oportunitate, cât și bucuria acestei oportunități ar putea fi pierdute. 

FOMO este un fenomen socio-cultural, iar în contextul conversației noastre despre leadership, am descoperit că poate fi combătut prin trei pași simpli: 1. Normalizare: recunoașterea faptului că este justificat să simțim această emoție / dorință de a ne bucura precum ceilalți de anumite oportunități; 2. Identificarea fricii: s-ar putea ca în spatele fricii să stea alte emoții pe care nu le-ai identificat până acum (poate fi vorba de dorința de apartenență în anumite grupuri, dorința de a explora mai mult sau pur și simplu anxietatea față de viitorul necunoscut). Identificarea sursei care-ți provoacă sentimentele negative poate să te ajute să transformi FOMO într-o resursă de energie pentru tine. 3. Follow the fear: odată ce ai descoperit emoția negativă care-ți dă neliniște, mergi pe calea ei și adresează-o.

Aplicând pașii de mai sus FOMO poate să devină o resursă de motivație pentru tine, iar în leadership cu atât mai mult să se transforme în curajul necesar pentru a explora noi oportunități, curiozități și teritorii.

NE PREGĂTIM DE ATERIZARE

Te rugăm să cuplezi centura de siguranță, să te asiguri că toate lucrurile din jurul tău sunt puse la locul lor, să te relaxezi privind pe geam pentru că urmează să aterizăm.

Așa cum coborârea de la peste 10000 de metri altitudine necesită o pregătire, credem că în perioada asta este important să avem grijă ca motoarele să încetinească organic pentru a putea să ne bucurăm de peisajul din jurul nostru.

Pentru mulți dintre noi perioada Crăciunului înseamnă multă alergătură, de la cadouri la rapoarte, de la evaluări la petreceri, momente de planificări intense, bugete și ghete, zăpadă și proiecte. Cel mai important este însă să ne putem bucura de ce se întâmplă, lăsând loc pentru noi și să ne bucurăm astfel de o aterizare cât mai lină. 

Haemin Sunim, un călugăr budist născut în Korea, povestește în cartea sa, The things you see only when you slow down, despre faptul că lumea se află astăzi în mișcare cu mare viteză, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne mișcăm și noi cu ea. Conform acestuia libertatea este un lucru pe care nu ar trebui să-l îngrădim, nu ar trebui să o oferim la schimb pentru nimic, cu atât mai puțin să o sacrificăm pentru a obține beneficii materiale.

O importanță la fel de mare trebuie să o oferim și oamenilor și relațiilor. În 1938 oamenii de știință au început cel mai amplu studiu longitudinal, urmărind 268 de studenți de la Harvard, sperând să găsească secretul care duce către o viață sănătoasă și fericită. Studiul Grant a devenit un reper pentru întreaga lume, din cohorta originală de la Harvard, recruți ai studiului, 19 mai sunt în viață și au peste 90 de ani, dintre ei au făcut parte și președintele John F. Kennedy, cât și vechiul editor al Washington Post, Ben Bradlee. 

Revelația studiului a venit în următoarea formă: calitatea relațiilor pe care le avem și cât de fericiți suntem alături de alți oameni din viața noastră, determină o influență puternică asupra sănătății noastre. 
Nu mai este mult până la aterizare, iar pe aceste ultime minute petrecute împreună, te rugăm să te gândești la tine, și la ce a însemnat pentru tine acest zbor. Când gândurile, prioritățile și dorințele sunt armonizate, plecăm din nou, împreună, spre un nou an la înălțime!

Joaca de-a educația

Jean Piaget, psiholog, logician și filozof elvețian a avut o contribuție semnificativă în studiul jocului în educație. Teoria jocului (cunoscută și sub denumirea de teorie a dezvoltării) se bazează pe ideea că dezvoltarea cognitivă și, în special, învățarea limbajului, necesită stimuli și experiențe adecvate pe măsură ce copilul se maturizează. El a sugerat că există două procese cheie, asimilarea (noi cunoștințe și experiențe) și adaptarea celor deja știute și clasificarea lor în modele interne de gândire – acele comportamente organizate de când suntem copii cunoscute și sub numele de scheme. 

Pe măsură ce ne dezvoltăm, când suntem copii, creierul nostru va crea scheme pentru fiecare dintre experiențele noastre și pentru fiecare cunoștință dobândită nou, scheme pe care le va păstra ca referință atunci când ne vom confrunta cu aceleași experiențe sau experiențe similare. Astfel, schemele sunt mereu actualizate prin intermediul noilor experiențe de care avem parte. Având la bază acest mecanism, Piaget spune că schemele asamblate de fiecare dintre noi atunci când interacționăm cu lumea și cu cei din jurul nostru vor fi mai bogate cu cât mediul nostru de joc (învățare) va fi mai bogat.

În urmă cu cinci ani, Pasi Sahlberg profesor la o școală din Finlanda și William Doyle profesor la Universitatea Harvard au făcut schimb de roluri pentru a studia sistemul școlar de renume mondial din Finlanda. Printre descoperirile făcute de ei jocul a avut un rol central și mai ales modul în care în școlile din Finlanda copiii sunt încurajați să descopere lumea și să învețe prin diverse activități ludice. 

Jocul este astfel foarte important pentru dezvoltarea abilităților secolului XXI, cum ar fi rezolvarea problemelor, colaborarea și creativitatea esențiale succesului. Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului a vorbit despre dreptul copilului de a se juca, iar în articolul 21.12 din expoziția din 2012 “The Century of Child”, Muzeul de Artă Modernă a menționat “Jocul este pentru secolul XXI ceea ce a fost munca pentru industrializare. Demonstrează un mod de a cunoaște, de a face și de a crea valoare.”

Tu ce faci pentru a păstra jocul în viața ta? Te provocăm săptămâna asta să-ți alegi o activitate care să implice joacă și care să te ajute să descoperi lumea astfel.

În căutarea cuvintelor potrivite

Articol preluat din Newsletterul din data de 12 noiembrie

Comunicăm tot timpul! Schimbul de informații între expeditor și receptor este un aspect care ne preocupă atât în viața profesională, la job și mai ales în leadership. Într-un context în care totul se mișcă cu o viteză foarte mare, greșelile de comunicare ne pot costa foarte mult.


Aveți doar o singură șansă să faceți o primă impresie bună.
O zicală care nu ar putea fi mai adevărată atunci când vine vorba de comunicare: primele două secunde din comunicare sunt atât de importante încât durează încă patru minute pentru a adăuga 50% mai multe informații pentru a schimba impresia deja formată.

Chiar și o scurtă interacțiune poate schimba modul în care oamenii gândesc despre ei înșiși, despre liderii lor și despre viitor. Fiecare dintre aceste multiple conexiuni pe care le faceți prin intermediul comunicării are potențialul de a influența în bine sau în rău relația cu interlocutorul. Fiecare moment de comunicare este o șansă de a transforma o clipă obișnuită într-un câștig pe viitor.

Deci, de ce ignorăm relevanța comunicării până când devine o problemă? Un motiv poate fi pentru că nu avem timp să cuantificăm ce vrem să spunem și nici să ne pregătim pentru a comunica eficient.

Cel mai important element în pregătirea unei comunicări eficiente este limbajul, există anumite cuvinte de putere care, atunci când sunt folosite într-un mod specific pot crește gradul de influență al comunicării noastre. Expresia cuvinte de putere te poate duce cu gândul la lucruri mai sofisticate însă simplitatea limbajului este ceea ce-l face foarte puternic. Iar atunci când sunt folosite strategic efectele cuvintelor pot ajunge să surprindă.

Pentru că este doar începutul săptămânii, îți lăsăm doar două exemple pe care te provocăm să le folosești conștient zilele, iar în cadrul resurselor puse la dispoziție în această săptămână vei descoperi mult mai multe informații utile în acest sens.


Da și nu:  Mintea noastră nu înțelege negativul. Prin urmare, atunci când vă cereți minții să nu faceți ceva, accentul se pune încă pe acea parte pe care nu doriți să o faceți. Știind acest lucru, puteți folosi afirmațiile și negațiile în mod  strategic pentru a obține rezultatul dorit.

You / Tu: o cercetare de la Universitatea Yale spune că este cel mai puternic cuvânt dintre toate. “Tu” este o modalitate foarte utilă de a face povestea despre ceilalți, iar dacă vorbim de comunicare persuasivă cuvântul poate să aducă rezultate remarcabile.


Dacă toate acestea sunt adevărate atunci, tu, ce faci astăzi pentru a deveni un comunicator mai bun?

Dincolo de lumea ta

Unul dintre cei trei piloni pe care am construit modelul de leadership regăsit în toate programele LEADERS este gândirea sistemică. Ne-a luat ceva timp până să ne dăm seama cât este de important ca liderii formați în programele noastre să fie conștienți de ce se întâmplă în jurul lor, de impactul acțiunilor pe care le fac și de interdependența factorilor care ne influențează viața de zi cu zi.


Conștientizarea contextuală (să cunoști foarte bine ce-urile, de ce-urile, și cum-urile vremurilor tale), viziunea și gândirea în perspectivă, abordarea multidisciplinară VS. supra-specializarea – toți aceștia sunt termenii care se află în concordanță cu era în care ne aflăm. 

Și pentru că zilele astea se întâmplă multe lucruri într-o parte a lumii care devine din ce în ce mai ruptă de realitate, ne vom asuma schimbarea de format punctuală a acestui newsletter pentru a-ți transmite câteva informații importante de la 9500 de kilometri distanță – Venezuela.

De peste 90 de ore, atât în capitala Caracas, cât și în aproape toate cele 23 de state din Venezuela are loc o pană de curent iar efectele sunt dramatice: pe străzi au apărut jafuri, cursele aeriene s-au anulat, în urmă cu câteva ore s-a anunțat și suspendarea cursurilor în școli și întreruperea activității companiilor. Efectul sistemic al acestei situații este unul și mai grav: fără curent nu mai funcționează pompele de apă curentă, în spitale situația este din ce în ce mai urgentă deoarece pacienții dependenți de aparate din secția de terapie intensivă și bebelușii născuți prematur sunt în primejdie. 


Oamenilor le este din ce în ce mai greu să comunice deoarece telefoanele fixe nu mai funcționează, nu mai au internet, iar bateria telefoanelor nu poate fi reîncărcată în scurtele momente inconsistente de revenire a curentului. Criza întreruperii curentului electric este doar una dintre crizele prin care a trecut Venezuela în ultima perioadă alături de  hiperinflație și economia falimentară care a împins milioane de oameni să fugă din țară.
Atunci când devenim conștienți de impactul sistemic al acțiunilor noastre toate lucrurile din jurul nostru capătă mai multă importanță. O analiză a lucrurilor exterioare echipelor și organizațiilor din care facem parte poate fi o lecție de implicare, empatie și leadership.

Adevăr și sinceritate

Articol preluat din Newsletterul din data de 4 septembrie 2018

Începe toamna și deja toate responsabilitățile noastre capătă o greutate mai mare. Începerea școlii echivalează cu începerea unor noi proiecte, calendarul nostru se încarcă de lucruri care nu pot fi amânate sau reprogramate. Urgența ne împinge astfel într-o zonă în care pare că nu mai avem timp de conversații lungi, de idei îmbrăcate în metafore frumoase și argumente alese cu atenție pentru a nu crea niciun efect negativ.

Sinceritatea în afaceri este adesea un subiect de interes. Angajații din companii recunosc faptul că nu sunt tot timpul sinceri, protejându-se cu ideea că aleg să urmeze valorile și cultura companiei, ceea ce ar putea fi în contradictoriu cu valorile lor personale, sau îi protejează pe angajați de vești rele. Cu toate acestea, experții în management spun că onestitatea ar trebui să câștige mereu – atâta timp cât se gestionează cu atenție diferența dintre veridicitate și transparență deplină.

Sinceritatea este, de fapt, o alegere morală. Oamenii de afaceri nu își iau angajamentul că vor fi sinceri mereu, existând și o mică bază factuală sau logică pentru această convingere. Fără valori, fără o preferință de bază pentru ceea ce este corect, încrederea bazată pe propriile mecanisme și convingeri s-ar prăbuși în fața ispitei.

Ce se întâmplă dacă alegerea sinceră și adevărul duc spre rezultate negative?

Și, într-adevăr, știm cu toții despre organizații, industrii și chiar societăți întregi, în care încrederea a dat naștere fie unei reguli distrugătoare, fie a adus haos și dezechilibru. În acest caz, singurul lucru care poate să funcționeze pentru noi este voința noastră individuală de a face ceea ce este bine, fie că este profitabil sau nu.

În deschiderea unui nou sezon îți propunem astfel să începi cu tine, pentru că, pe termen lung, comportamentul tău poate deveni contagios pentru cei din jur.

Intenții pentru un nou an

Articol preluat din Newsletterul din data de 7 ianuarie

Cu fiecare rotație completă făcută de planeta noastră în jurul soarelui noi ne regăsim într-un nou ciclu, o nouă etapă pe care o întâmpinăm de cele mai multe ori cu planurile făcute și cu multă dorință de schimbare pentru ceea ce urmează. Suntem convinși că și tu ai cel puțin un lucru nou pe lista lui 2019, iar astăzi îți propunem încă două elemente care credem că-ți pot completa în continuare călătoria personală.

Intenție –  Intenția este definită ca: un scop sau o țintă; o hotărâre de a acționa într-un anumit mod. Fiecare zi pe care o începem ne oferă șansa să o parcurgem în mod activ, aplicând în mod conștient un set de principii, ghidându-ne după valorile personale, sau în mod reactiv, navigând în funcție de ceea ce ni se prezintă în ziua respectivă. Abordarea zilei prin manifestarea propriei intenții îți va oferi rolul de regizor, te va ajuta să-ți protejezi energia știind că ai întotdeauna autoritatea să alegi.
Pentru a-ți valorifica propriile intenții un pas foarte important este să te cunoști, să fii pe deplin conștient de gândurile, emoțiile și dorințele tale: Cum vrei să te simți astăzi? Care sunt lucrurile care te ajută să fii productiv? Cum interacționezi cu lucrurile care te interesează cel mai mult și câtă energie investești în ele?

Cel de-al doilea element pe care vrem să-l adăugăm pe lista noastră comună de rezoluții pentru 2019 este bunătatea. Unul dintre cele mai puternice îndemnuri pe care le-am auzit în această perioadă a fost: să fii mai bun cu tine! Oricine poate aprecia un act de bunătate. Dar atunci când suntem nevoiți să explicăm de ce mergem către asta oamenii iau adesea una dintre cele două poziții extreme. Unii oameni spun că bunătatea este o alegere sinceră și lipsită de interes, pe care o facem din emoții puternice de dragoste și dorință de a contribui / ajuta. La cealaltă extremă se află cei care cred că bunătatea este doar un instrument pe care îl folosim pentru a profita de beneficiile oferite.  Forumul Economic Mondial vorbește în acest context despre cercetările care demonstrează faptul că atunci când facem un bine, decizia de a fi generoși sau de a colabora cu alții activează o zonă a creierului numită striatum. Astfel, cu ajutorul neuroștiinței s-a descoperit faptul că emoția asociată cu a fi bun determină o strălucire caldă, iar activitatea pe care o vedem în striatum este baza biologică probabilă a acelui sentiment.  Desigur, nu trebuie să scanăm creierul pentru a vedea că bunătatea are un astfel de beneficiu, dar cu ajutorul cercetărilor putem vedea mult mai clar legătura dintre bunătate și bunăstarea generată de aceasta care are efecte pe tot parcursul vieții.

Deschidem așadar un nou capitol, împreună, iar provocarea noastră de această dată are două forme: intenție și bunătate! Cum se potrivesc în planurile tale pentru noul an?