Leadership

Rolul liderului și relația cu vulnerabilitatea

Liderii își trăiesc viața profesională fiind mereu sub ochiul critic al celor din jur. Fiecare acțiune nejustificată poate căpăta un sens total diferit, fiecare lucru necomunicat corespunzător se poate întoarce împotriva lor. Cu toate astea, rolul de leadership a presupus pentru mult timp clădirea unor ziduri înalte, dezvoltarea comunicării asertive, identificarea de moduri prin care să te poți impune autoritar fără să-i nemulțumești pe cei care te urmează.

Când vine vorba de subiectul vulnerabilitate ne întoarcem la studiul autoarei Brené Brown, expert în studiul conexiunii sociale care a petrecut mai mult de un deceniu cercetând atributele care determină cele mai puternice relații interpersonale.

 În acest context, vulnerabilitatea a fost definită ca incertitudine, risc și expunere emoțională. Dacă în această propoziție am înlocui cuvântul vulnerabilitate cu leadership am descoperi ca cele două au deja foarte multe în comun și merg mână în mână. Atât vulnerabilizarea în relații, cât și leadershipul presupun ca noi să ne asumăm un risc printr-un grad foarte mare de expunere. Este normal să nu vrei să te vulnerabilizezi precum și să nu-ți dorești tot timpul să ieși în față ca lider pentru că nu îți oferă nimeni nicio garanție că vei reuși.

Riscul și incertitudinea sunt două dintre elementele prezente zi de îi în viața unui lider, iar dacă asta presupune și o ieșire mai mare din zona de confort arătându-le oamenilor din jurul tău și părțile mai slabe atunci vorbim deja despre un profil de lider care demonstrează și mult curaj.

Scopul nostru nu este să te îndepărtăm și mai mult de posibilitatea de a te vulnerabiliza în echipa ta ci să-ți oferim o perspectivă diferită asupra acestui comportament, iar primul pas pe care putem să-l facem este să definim puțin ce înseamnă să devii vulnerabil în rolul de lider. În primul rând, nu înseamnă să ne arătăm toate fațetele personalității noastre, nu este despre expunerea temerilor noastre și cele mai profunde și întunecate gânduri. Vulnerabilitatea din perspectiva leadershipului se referă la împărtășirea a ceea ce este adecvat și în limitele normelor profesionale, așa cum Berné spune, expunerea fără limite nu o să ajute. Ceea ce te va ajuta în schimb este să le arăți oamenilor din jurul tău dorința ta de a te dezvolta, să vorbești despre momentele în care ai nevoie de ei și de așteptările pe care le ai de la ei, să recunoști în oamenii din jurul tău pe cei care sunt foarte buni și să le validezi talentul, să creezi un mediu în care forța de muncă este împărtășită de toată echipă și este vorba mereu despre voi.

Știm că nu este ușor pentru că ne luptăm cu vechile modele și metode, cât și cu mentalitatea de vânător care de multe ori nu ne lasă să ne îndreptăm către explorare și ne determină să privim totul în jurul nostru cu suspiciune. Totuși, schimbările mari pornesc cu pași mici, iar noi te provocăm pe tine să începi chiar de azi să-ți găsești puterea și curajul în leadership printr-o apropiere mai mare de latura umană a acestui proces.

Orgoliu în leadership

Mulți dintre noi am crescut cu imaginea liderului autoritar, de neatins, o persoană care nu arată vulnerabilitate și la care ajungi cu greu emoțional pentru că asta înseamnă să fii puternic. Pe măsură ce am explorat leadershipul în profunzime ne dăm seama că această putere de fapt ascunde în spatele ei multă slăbiciune, că perfecțiunea nu este posibilă și că multe dintre elementele care te îndepărtează de liderii din jurul tău sunt de fapt consecințe ale unui orgoliu necontrolat.

Dar vanitatea ne poate lua prin surprindere, poate fi efectul puterii pe care o dobândim odată cu ascensiunea în roluri de leadership și este un subiect la fel de important precum influența sau viziunea unui lider, un subiect necesar de tratat cu cei care urmează să preia astfel de roluri. Pe măsură ce avansăm în ierarhia organizației din care facem parte dobândim mai multă putere. Astfel, oamenii din jurul nostru își vor dori să ne facă pe plac mai mult, să asculte mai atent ceea ce le spunem și să râdă mai mult la glumele noastre. Este ca și cum brusc primim o superputere care ne transformă într-o persoană mult mai interesantă pentru ceilalți, o persoană a cărei părere despre lume te interesează, al cărui timp este mult mai valoros, o persoană care cel mai probabil va avea nevoie de tratament special. Ei bine, când se acționează astfel asupra noastră tot ce reușesc să facă cei din jur este să ne alimenteze ego-ul. David Owen, fost secretar britanic și neurolog și Jonathan Davidson, profesor de psihiatrie și științe comportamentale au descoperit că persoanele care ajung în astfel de roluri pot suferi de o tulburare comportamentală cauzată de puterea cu care sunt investiți de cei din jur și de succesul copleșitor validat mereu din exterior, comportament numit “sindromul hubris”.

Ce putem face pentru a gestiona orgoliul în leadership?

  • Fă o analiză a avantajelor care ți se oferă datorită rolului de leadership pe care îl îndeplinești și păstrează-le doar pe cele care cu adevărat te ajută să-ți faci treaba mai eficient. Astfel vei putea să scapi de avantaje;e pe care le primești doar pentru a-ți promova statutul și puterea.
  • Fii vulnerabil! Vorbește cu oamenii din jurul tău despre lucrurile care te preocupă, despre momentele în care nu merge totul bine, dar și despre succes și cum îl împărtășești cu restul echipei. Dă-ți voie să porți conversații personale cu oamenii din jurul tău.
  • Lucrează cu oameni care nu-ți hrănesc orgoliul, cu cei care văd în spatele funcției și care au încredere și curaj să vorbească deschis despre ce cred.
  • Practică recunoștința. Este cel mai bun antidot al vanității și te ajută să rămâi conectat la lucrurile pe care le ai în jurul tău.

Gestionarea orgoliului în leadership este o responsabilitate dublă, atât a liderului cât și a celor din jur. Cel mai important pas în a depăși momentele de vanitate este să fii bun cu tine și cu cei din jurul tău, și din acest loc să accepți că este un fenomen inevitabil dar controlabil.

Leadershipul matur

Leadershipul matur presupune o perspectivă bazată atât pe experiență, cât și pe conștientizarea propriilor mecanisme emoționale (modul în care poți să-ți controlezi impulsurile și reacțiile emoționale indiferent de situație). Dacă experiența este un factor care îi ajută pe mulți dintre lideri să-și dezvolte abilități precum stabilirea și urmărirea obiectivelor, capacitatea de a-și împărtăși viziunea, când vine vorba despre controlul impulsurilor și a pune nevoile celorlalți înaintea nevoilor tale, puțini lideri stăpânesc cu măiestrie aceste abilități.

Elementul cheie al leadershipului matur este controlul, iar diferența o face orientarea în luarea deciziilor către deciziile cu impact pe termen lung și astfel împiedicarea impulsurilor care ne influențează deciziile pe termen scurt.  Cei mai buni lideri sunt cei care își stăpânesc propriile emoții, iar controlul emoțiilor presupune ca uneori să poți să-ți păstrezi calmul, iar alteori când situația o cere să poți să te impui ferm.  Ai putea crede astfel că cei care sunt în mod natural calmi au deja un avantaj, dar măiestria stă în abilitatea de a-ți controla impulsurile naturale și a oferi un răspuns corespunzător situației. 

Și dacă tot am vorbit despre leadershipul matur întâlnit inclusiv la adolescenți, îți propunem o scurtă listă de atribute care te vor ajuta să identifici un lider matur și în control:

  1. Asumarea responsabilității:  asumarea responsabilității pentru ceea ce fac și ceea ce spun este un atribut al unui comportament matur.
  2. Autocunoașterea: atunci când se consumă cu multe responsabilități zilnice se întâmplă destul de rar ca liderii să reflecteze asupra modului în care au reacționat în diferite situații. Cunoașterea și înțelegerea propriilor triggere este esențială pentru un leadership matur – trebuie să poți să recunoști care sunt momentele care scot la iveală cea mai dificilă fațetă a personalității tale. 
  3. Prioritizarea preocupărilor: un lider care deține controlul va fi preocupat de lucrurile mici dar doar în măsura în care acestea influențează imaginea de ansamblu. Problemele care au un impact redus asupra viziunii generale nu ar trebui să facă parte din lista priorităților unui lider.
  4. Managementul greșelilor: săptămâna trecută îți povesteam despre relația cu eșecul, iar acesta este un subiect foarte important pentru un lider matur. Un astfel de lider reușește să extragă esența, fără a intra în defensivă, chiar și atunci când greșesc și acest lucru le este scos în evidență. Astfel de lideri văd feedback-ul, chiar și acela pe care ne dorim să-l evităm, ca fiind o informație valoroasă și utilă dezvoltării lor. 

Nu este ușor să ajungi să ai lejeritatea unui lider matur și cu siguranță că ai nevoie de timp. Dar experiența de lucru cu adolescenți ne spune că maturitatea în leadership nu ține doar de criteriul vârstă ci și de propria dorință de a vedea importanța echipei / viitorului, față de micile tensiuni din momentul prezent.

Leadershipul și puterea implicării

Cum te simți după ce faci o faptă în favoarea celorlalți? Te-ai simțit mai relaxat, motivat, împlinit după ce te-ai implicat în proiecte de voluntariat? Știința demonstrează și de ce ai simțit lucrurile astea: implicarea poate avea în primul rând un impact asupra tensiunii arteriale. Cercetătorii au descoperit că adulții care fac voluntariat aproximativ 4 ore pe săptămână au avut o probabilitate de 40% mai mică să dezvolte hipertensiune arterială. Un alt beneficiu este legat de plăcerea pe care o simți atunci când te implici. Această senzație o poți simți atunci când creierul tău eliberează endorfine, numite și moleculele fericirii, acești neurotransmițători sunt responsabili de a genera satisfacție și recunoștință. 

Mai există o observație foarte interesantă legată de implicare și de ce se întâmplă atunci când faci bine pentru altcineva: Efectul Benjamin Franklin. Acest fenomen psihologic spune că suntem predispuși să ajutăm pe cineva în continuare dacă am mai făcut acest lucru pentru persoana respectivă, decât dacă persoana respectivă ne-ar fi ajutat pe noi. Totodată, aceeași teorie ne spune că este mai probabil să ne placă o persoană pe care am ajutat-o, mai mult decât dacă persoana ne-ar fi ajutat pe noi. 


Roagă pe cineva să te ajute pentru a-l face să te placă – cam asta spune fenomenul Benjamin Franklin sau disonanța cognitivă. De ce se întâmplă lucrul acesta? E simplu – când te implici să ajuți pe cineva creierul va încerca automat să te convingă că-ți place persoana respectivă – pentru că altfel de ce l-ai fi ajutat, nu-i așa? 

A-i ajuta pe ceilalți este un mușchi – ceea ce însemană că putem să ne antrenăm pentru a face asta mai des, iar pentru cei din jurul nostru este un comportament imitabil – contagios. Te poți pregăti pentru a fi mai generos, implicat, conștient. Iar în leadership asta înseamnă să poți să vezi care este impactul acțiunilor tale și cum se reflectă asta în cei din jurul tău. Sunt unde într-un ocean care merg mai departe de ce putem să vedem și înțelegem.

The dark side of leadership

Toamna poate să aibă mereu forma unui nou început, un nou sezon, multe proiecte își au debutul acum și totodată este și momentul în care schimbările de pe parcursul verii încep să prindă contur.

Dacă acest nou început te găsește și într-un rol nou din punct de vedere profesional, îți propunem o conversație despre fața nevăzută a leadershipului și lucrurile despre care în general nu se vorbește atunci când te uiți la parcursul ascendent al unui lider.

Singurătatea este relativă: unii susțin că cei mai singuri profesioniști din lume sunt cei care lucrează izolat, având posibilități limitate de comunicare interpersonală. Alte teorii susțin că singurătatea nu se măsoară prin frecvența interacțiunilor cu ceilalți ci mai degrabă prin calitatea acestor schimburi. Majoritatea angajaților dintr-o companie apelează la colegii lor pentru sfaturi și feedback. Este un mod foarte simplu prin care poți să rezolvi lucrurile fără a fi îngrijorat că vei fi judecat, chiar dacă conversațiile merg și în zona personală.  Liderii, pe de altă parte, au mai puțini oameni la care să apeleze atunci când lucrurile sunt mai grele, iar acesta este unul dintre elementele despre care nu se vorbește foarte mult. Odată ajunsă responsabilitatea pe umerii tăi ești nevoit să iei decizii în fiecare zi, iar aceste decizii care îi influențează pe toți cei din jurul tău nu sunt mereu cele mai ușoare. 

Presiunea lui “știu că TU poți” este un alt sentiment cu care se confruntă liderii, cel puțin cei care sunt încă la început în rolurile și echipele preluate și asta se întâmplă de multe ori deoarece oamenii din jur, având cele mai bune intenții, reușesc tocmai contrariul: tu sigur te descurci pentru că ești foarte bun / am încredere în tine că poți să treci peste asta și tuturor o să ne fie mai bine. Două replici pe care ar fi mai bine să nu le auzi prea des. În spatele acestui tip de încurajare stă foarte multă presiune care se pune pe umerii celor cărora le este adresată. Uneori, liderii ar vrea ca cei din jurul lor să-i vadă vulnerabili, să știe că și eșecul este o posibilitate și că oamenii din jurul lor îi vor aprecia și urma orice s-ar întâmpla.

Atunci când conduci o echipă / afacere te lupți cu mulți dragoni, fie ei interni (presiune, teamă, anxietate), fie externi (situații și contexte nefavorabile pentru business-ul / oamenii tăi), iar ți-ai făcut treaba bine până acum, în lupta pe care o porți cei din jurul tău te vor susține prin încrederea totală că vei reuși. Aliniați împreună în luptă, gândul care te va face să învingi acești dragoni este tocmai redefinirea victoriei: care nu înseamnă de fiecare dată o bătălie de succes, așa-i?


Una dintre cele mai faimoase fotografii apărută în New York Times, surprinsă de reporterul George Tames pe 10 februarie 1961 este imaginea președintelui John F. Kennedy, recent inaugurat, stând ușor cocoșat în Biroul Oval, iar din fotografie ar părea că poartă  pe umerii lui greutatea întregii lumi. New York Times a intitulat atunci imaginea “The loneliest job in the world”.

Un mic pas pentru un om

Cine sunt eroii tăi? Care sunt oamenii care te inspiră? Cei ale căror pasiuni te fac să-ți dorești să fii mai mult și să vrei mai mult? Liderul-erou, un caracter puternic care se sacrifică pentru oameni și pentru triumful binelui nu poartă întotdeauna o pelerină sau mască, poate să zboare până în afara atmosferei noastre dar o face cu ajutorul unor întregi echipe de oameni de știință. Liderul-erou al zilelor noastre poate fi oricine te inspiră la acțiune și curaj, dar astăzi o să ne îndreptăm atenția asupra celor care ne-au purtat cu ei în lumi necucerite încă, astronauții.

Iulie 2019 este un moment cu o semnificație importantă în întreaga lume, în urmă cu 50 de ani, pe 20 iulie 1969 comandantul misiunii Apollo 11, Neil Armstrong, alături de comandantul modulului lunar Edwin “Buzz” Aldrin au făcut primii pași ai omenirii pe Lună. Cei doi au petrecut împreună aproximativ două ore și un sfert în afara navei spațiale și au adunat peste 20 kg de material lunar pentru a reveni pe pământ. Misiunea a cuprins în total trei astronauți, Michael Collins fiind cel care a zburat în modulul de comandă Columbia în orbita lunară în timp ce Aldrin și Armstrong au petrecut în jur de 22 de ore pe suprafața lunară în Tranquility Base, înainte de a se alătura modulului Columbia cu care cei trei urmau să revină pe Pământ.

Apollo 11 a fost un exemplu de leadership din mai multe perspective: în primul rând a reprezentat materializarea viziunii pe care președintele american John F. Kennedy și-a manifestat-o foarte clar în cadrul discursului ținut cu ocazia întrunirii Congresului Statelor Unite, vis prin care și-a manifestat dorința ca până la sfârșitul anilor 1960 un om să ajungă pe lună. 

Trei oameni au părăsit planeta cu scopul de a îndeplini această viziune, dintre ei doar doi au pășit pe suprafața lunii, iar în spatele lor au stat echipe de sute de oameni: ingineri, oameni de știință, echipe de control și supervizare din Florida și Texas care au calculat, analizat și urmărit fiecare mișcare a astronauților. Armstrong și Aldrin au fost ochii prin care peste 650 de milioane de oameni au văzut în direct, la televizor, pe 20 iulie 1969 cum un vis poate deveni realitate.

Astăzi, viziunile noastre au forme diverse și oricât de mici ar părea în comparație cu ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 50 de ani există multe elemente comune: curiozitate (descoperirea și cucerirea oricărui nou vis este mereu alimentată de dorința de cunoaștere), inițiativă (a avea o viziune este doar un prim pas, punerea în practică este cheia), explorare și colaborare (în calitate de lider vei fi deschizător de drumuri pentru cei care te urmează, pentru echipa ta și cine știe poate pentru viitoare generații – conștientizarea acestei responsabilități îți va da resursele de curaj de care ai nevoie).

În momentul în care modulul lunar s-a decuplat de nava spațială pentru a-și începe coborârea spre Lună pulsul lui Armstrong înregistrat de centrul de monitorizare al funcțiilor vitale de la NASA era peste 150, Aldrin și Collins înregistrând în jur de 90. Știa că nu este singur, dar știa că succesul misiunii depinde de el. Tu, ce alegi să explorezi? Depinde doar de tine dar ccu siguranță nu vei fi singur.

Cărți de leadership musai de citit

O colecție de cărți numai bune de citit pentru a-ți antrena componenta de leadership. Aceste recomandări sunt extrase din newsletter-ul săptămânal Leaders si sunt actualizate constant.

Un pitch este mai mult decât o întâlnire, este un joc de putere, afaceri și o dramatizare teatrală a realității. Îți prezentăm astăzi un manual de inspirație pentru viața profesională și un ghid pentru o viață personală fericită – Life’s a Pitch este rezultatul a 50 de ani de research al autorilor prin pitch-uri (majoritatea de succes). Cartea îți va transforma modul în care percepi arta persuasiunii pentru totdeauna.

Pauza pe care o iei poate să aibă câteva minute, ore, zile, săptămâni, luni și chiar ani. Dacă ești dispus să faci un astfel de pas îți recomandăm o sursă de inspirație care se bazează pe călătoriile pe termen lung. Vagabonding este o carte menită să-ți schimbe percepția despre călătoriile pe termen lung. Cartea acoperă totul de la finanțarea călătoriei, traseul, voluntariatul, cât și modul în care te poți readapta la viața normală după încheierea călătoriei.

Mahzarin R. Banaji și Anthony G. Greenwald sunt doi psihologi care provoacă percepțiile și explorează prejudecățile ascunse pe care pe purtăm cu toții dintr-o viață expusă la diverse atitudini legate de vârstă, religie, etnie, clasă socială, naționalitate. Blindspot” este o metaforă care se referă la acea parte a minții care se află în “unghiul mort” și care ascunde înclinații ascunse. Autorii pun la îndoială măsura în care percepțiile noastre ne modelează, modul în care judecăm caracterul, abilitățile și potențialul oamenilor.

Un ghid pentru a lua decizii mai bune, pentru a observa informații importante din lumea din jurul și pentru îmbunătățirea abilitățile de conducere. Imaginați-vă avantajul în negocieri, luarea deciziilor și leadershipul dacă ați putea să vă învățați să vedeți și să evaluați informația pe care alții o ignoră. Puterea de observare furnizează modelul pentru a realiza tocmai acest lucru. În cartea sa The Power of Noticing, Max Bazerman, un expert în domeniul psihologiei comportamentale aplicate, se bazează pe trei decenii de cercetare și experiența sa, predând MBA-uri și directorilor de la  Harvard Business School  cum să observe și să acționeze pe baza informațiilor care nu pot fi imediat evidente.

În medie luăm aproximativ 35.000 de decizii în fiecare zi. Fiecare decizie diferă în dificultate și importanță: faci un pas mai la dreapta, iei scările sau liftul, îți iei o cafea în drum spre birou. Dacă am prelucra în mod conștient toate aceste decizii creierul nostru nu ar mai face față. Astfel, există două moduri prin care prelucrăm deciziile: sistemul 1 – sistemul automat în care deciziile sunt luate în mod liniar și sistemul 2 în care sunt luate în considerare toate detaliile și care de cele mai multe ori poate fi asimilat stării de flow. Sistemul 1 ne ajută să prevenim supraîncărcarea cognitivă, iar pentru mai multe detalii despre cum și când gândim și luăm decizii îți recomandăm astăzi cartea lui DANIEL KAHNEMAN, Thinking, Fast and Slow.

Caroline Miller te ajută să faci o selecție între ce este spam în viața ta și care sunt lucrurile care merită cu adevărat urmărite. Grit – definit ca perseverența și pasiunea noastră pentru obiective pe termen lung – este acum recunoscut drept unul dintre factorii cheie pentru realizarea și satisfacția vieții. Această carte te va ajuta să te concentrezi pe construcția acestei calități esențiale, în ciuda fluxului continuu de distrageri și soluții rapide și ușoare care nu pot reuși pe termen lung.

După ce ai identificat adevărata sursă a fricii, Susan Jeffers este cel mai potrivit autor care te poate ajuta să o gestionezi. Indiferent de sursa acesteia, cartea “Feel the fear and do it anyway” îți va oferi cunoștințele și instrumentele pentru a-ți îmbunătăți relația pe care o ai cu frica, transformând momentele de tristețe și lipsă de acțiune în putere, energie și entuziasm.

Liderii se luptă mereu pentru a găsi echilibrul perfect dintre vulnerabilitate și autoritate. Iar acest gen de echilibru reușești să-l găsești atunci când ești foarte asumat, te înțelegi și ai toate resursele pentru a fi blând cu tine însuți. Îți recomandăm cartea care o să-ți explice rolul autenticității în conducerea inteligentă emoțională.  Leadership Autentic este o carte care te va ajuta să înveți cum să-ți descoperi sinele autentic, când sunt potrivite răspunsurile emoționale, cum îți poate face rău conformarea la anumite standarde și când trebuie să simți că nu esti autentic. Seria Inteligența emoțională prezintă scrieri esențiale despre partea umană a vieții profesionale, strânse din paginile revistei Harvard Business Review.

Cum ar fi dacă a fi tu însuți este suficient pentru a merita validarea și aprecierea celor din jurul tău. Fără să fii judecat după performanțe și standarde de perfecțiune (care sunt perfect utile în multe situații), dar care să nu-ți determine modul complet prin care-ți trăiești viața. Urmând bestsellerul internațional The things you see when you slow down, călugărul budist Haemin Sunim își împărtășește înțelepciunea în zona de grijă de sine, argumentând că numai atunci când te accepți pe tine însuți cu defectele și eșecurile tale, poți avea relații bazate pe compasiune și împlinire atât în mediul profesional, cât și în cel persona.
Love for imperfect things este atât de important cum este sfatul de a-ți pune mai întâi ție masca de oxigen într-un avion depresurizat, iar bunătatea începe în primul rând cu tine.

10Simțul urgenței

Urgența și timpul sunt analizate de către John P. Kotte, profesor de comportamente organizaționale la Harvard Business School. A castigat premiul McKinsey pentru două articole din Harvard Business Review și premiul Johnson, Smith and Kinsley pentru noi perspective asupra leadershipului executiv.

Cartea sa, “Simțul Urgenței”, tratează urgența dintr-o perspectivă pozitivă. Cu un fals simt al urgenței, o organizație actioneaza energic, dar acțiunile sale sunt dominate de anxietate, furie și frustrare, fără hotărârea de a câștiga în cel mai scurt timp posibil. Confuzia dintre falsa urgență și cea reală reprezintă o problemă uriașă în zilele noastre. Sigur ca poți recunoaște falsa urgență și mulțumirea de sine și le poți transforma într-un simt autentic al urgenței. Exista o strategie. Exista tactici practice. Toate aceste metode sunt descrise în cartea de față.

De multe ori ne comparăm cu ceilalți și aceste comparații generează emoții și stări de invidie, gelozie, tristețe, iar fiecare dintre aceste stări reflectă de fapt modul în care ne cunoaștem și acceptăm unii pe alții. You are enough este o carte care explorează de ce am devenit atât de îngrijorați despre ce cred ceilalți despre noi și despre cum ne afectează comparațiile la nivel fizic, mental și spiritual. Dacă te-ai săturat să te uiți mereu la cei din jur cartea îți pune la dispoziție instrumentele practice pentru a ieși din capcana comparațiilor, astfel încât să te accepți așa cum ești.

De multe ori ne comparăm cu ceilalți și aceste comparații generează emoții și stări de invidie, gelozie, tristețe, iar fiecare dintre aceste stări reflectă de fapt modul în care ne cunoaștem și acceptăm unii pe alții. You are enough este o carte care explorează de ce am devenit atât de îngrijorați despre ce cred ceilalți despre noi și despre cum ne afectează comparațiile la nivel fizic, mental și spiritual. Dacă te-ai săturat să te uiți mereu la cei din jur cartea îți pune la dispoziție instrumentele practice pentru a ieși din capcana comparațiilor, astfel încât să te accepți așa cum ești.

Școala ne învață cum să ne pregătim pentru lumea exterioară însă nu există un curriculum pentru descoperirea și dezvoltarea lumii noastre interioare: emoții, gânduri, dorințe – lucrurile care ne alimentează partea emoțională a vieții. Autorii Neil și Jane Hawkes în cartea The Inner Curriculum au creat un ghid către lumea înțelegerea lumii interioare, o carte care conține totodată și o serie de exerciții practice. Cartea este împărțită în două: o parte teoretică în care vei putea descoperi imaginea de ansamblu a educației bazată pe valori. Cea de-a doua parte explorează modelul Curriculei Interne și vine cu exerciții practice pe care le poți face la orice vârstă.

Ieșirea în afara zonei tale de confort este una dintre cele mai bune metode de a te simți mai încrezător, de a-ți reface resursele de curaj și energie. Îți recomandăm astăzi 101 povești care te vor inspira să  încerci lucruri noi, să îți depășești temerile și să-ți extinzi universul. Există o putere uriașă în a spune  da lucrurilor noi, locurlori noi și experiențelor noi. Autorii cărții Step outside of your comfort zone explică cum a fost pentru ei ieșirea din zona de confort, pregătindu-te pentru propriile tale experiențe.

Dacă personalitatea ne influențează exteriorul, modul în care comunicăm, felul în care ne percep ceilalți, atunci ne-ar fi utilă o unealtă care ne-ar ajuta să comunicăm folosind limbajul celorlalți fiind conștienți de personalitatea lor: Autorul cărții care este și un model foarte utilizat în comunicarea de business, Process Communication, ne învață cum sa ne poziționăm pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul nostru, în funcție de tipul lui de personalitate: Perseverent, Gânditor, Imaginator, Promotor, Rebel sau Empatic. În acest mod, vom capata trei informații esențiale: despre sursele motivarii lui, despre modul de comunicare preferat și modalitățile sale de a gestiona stresul.

Pentru a înțelege mai bine cum identitatea noastră națională îți influențează stilul de leadership orice călătorie în trecut, orice descoperire a istoriei naționale te va ajuta să te descoperi la rândul tău și pe tine. Îți recomandăm astăzi unul dintre studiile lui Neagu Djuvara asupra istoriei poporului român, de data aceasta însoțită de ilustrații care la rândul lor spun și completează poveștile autorului. Documentele iconografice alese în această carte îți vor da senzația unui album de familie alcătuit de mai multe generații, Vei vedea oameni din trecut care au lăsat cu siguranță o amprentă asupra modului în care și tu îi conduci pe cei din jur: împărați romani, regi, politicieni, buni sau răi, în momente de trufie sau de restriște, oameni de rând pe care de multe ori istoria îi uită, imagini autentice ale istoriei României.

Un stil de viață sustenabil nu înseamnă să ieși cu totul din obiceiurile tale. Rosaly Byrd și Laur n DeMates oferă în cartea Sustainability made simple o perspectivă optimistă dar realistă asupra impactului nostru asupra mediului, oferind îndrumări necesare celor care sunt interesați să găsească modalități noi și relativ ușoare de a încorpora sustenabilitatea în viața de zi cu zi. O resursă excelentă pentru cei care sunt interesați să învețe despre ce este sustenabilitate, cartea arată că nu trebuie să îți modifici drastic viața și să cheltuiești foarte mulți bani în acest sens. În schimb, Byrd și DeMates se concentrează pe avantajele și schimbările transformatoare asociate sustenabilității, demonstrând că, deși societatea se confruntă cu provocări de mediu fără precedent, drumul către sustenabilitate este o oportunitate de a face lucrurile diferit și de a face lucrurile mai bine, îmbunătățind aspecte ale vieții, precum sănătatea, munca și comunitatea.

Liniștea vorbește este o calatorie spirituală, una care îți va dezvălui o nouă stare de conștiință și o înțelegere mai profundă a lumii în care traiesti. Aceasta nu este o carte pe care s-o citesti din scoarță în scoarță și apoi s-o uiti în bibliotecă. Trăiește cu ea, rasfoieste-o frecvent și, cel mai important, las-o deoparte la fel de frecvent, altfel spus, petrece mai mult timp ținând-o in mana decât citind-o.

Obiceiurile se câștigă în momentul în care ajungem într-un echilibru între starea de liniște și starea de neliniște, iar în momentul în care le înțelegem și ne folosim de puterea lor viața noastră ni se poate schimba. Charles Duhigg în cartea sa The Power of Habit aduce la viață o înțelegere cu totul nouă a naturii umane și a potențialului său de transformare. Pe parcurs aflăm de ce unii oameni și companii se luptă să se schimbe, în ciuda anilor încercați, în timp ce alții par să se reinventeze  peste noapte. Vizităm laboratoarele de neuroștiințe și explorăm exact modul în care funcționează obiceiurile și creierul nostru.

Când gestionezi o situație în care vorbești despre lipsa de responsabilitate comunicarea poate deveni dificilă. Comunicarea defectuoasă se referă la orice problemă despre care nu vrem să discutăm, de la a cere o mărire de salariu pana la a-ți atenționa vecinul să-și potolească într-un fel câinele care latră întruna. Oamenii se feresc, in general, de aceste discuții de teama consecințelor. Iar când își fac curaj și încep totuși conversația, interlocutorii simt și gândesc mai mult decât lasă să se vadă.

Joseph Messinger este scriitor, psiholog și specialist în comunicarea verbală și nonverbală. Este autor a numeroase lucrări de succes, printre care și bestsellerul Dicționarul ilustrat al gesturilor pe care ți-o recomandăm pentru decodificarea a peste 1000 de gesturi ale vieții cotidiene. Autorul îți explică în cuvinte simple compatibilitatile dintre indivizi în viața personală cât și la locul de muncă, precum și rațiunile eșecurilor și ale succeselor fiecăruia.

În cartea Power of Storytelling vei învăța metoda testată, în trei parti, pe care Narativ, firma lui Murray, o folosește cu clienții săi, de la companii din topul Fortune 500 la organizații nonprofit. Mai întâi, îți extragi amintirile și experiențele personale pentru a genera idei de povști ce răspund nevoilor personale. Apoi creezi și modelezi aceste elemente în structura clasică de poveste, care creează o adevarata conexiune cu publicul. La final, iți prezinti povestea în fața publicului folosind tehnici simple, pe care oricine le poate invata. Un element fundamental al acestei metode este accentul pe ascultare: atât abilitatea de a te auzi singur, cât și feedbackul oferit de ascultători, deoarece ascultarea acestora va influența modul în care povestesti.

Cu atât mai mult cu cât am amintit de cele două moduri de funcționare a creierului, system 1 & system 2. “Thinking fast and slow” analizează modul în care funcționează mintea noastră și cum luăm deciziile. Această carte dezvăluie modul în care mințile noastre sunt uneori întunecate de eroare și prejudecăți (chiar și atunci când credem că suntem logici) și vă oferă tehnici practice pentru o gândire mai lentă și mai inteligentă. Îți permite să iei decizii mai bune la locul de muncă, acasă și în tot ceea ce faci.

Îți povesteam despre cât de important este să le arăți celor din jurul tău ce simți în această perioadă. Că acum mai mult ca oricând vulnerabilitatea împărtășită este o dovadă de putere care îi va ajuta pe colegii tăi să parcurgă etapele schimbării. Și dacă vorbim despre vulnerabilitate, îți recomandăm astăzi “Îndrăznește să conduci” de Berne Brown. Îndrăznește să conduci sintetizează cei 20 de ani pe care Brene Brown i-a petrecut cercetând curajul, vulnerabilitatea, rușinea și empatia. Structurata în patru părți care prezintă principii esențiale pentru leadershipul curajos, este o carte îndrăzneață tocmai pentru că autoarea îsi dezvăluie propriile slăbiciuni. Acceptă provocarea: învață și tu să îți confrunți vulnerabilitatea și renunța la armura grea, prima piedică în calea curajului. Vei afla că, pentru a îndrăzni să conduci, trebuie să-ți redescoperi însușiri unice, profund umane.

Când gestionezi relații este important să asculți, să conștientizezi ce tip de limbaj și personalitate este necesar în funcție de context. Îți recomandăm astfel cartea Șase pălării gânditoare prin care vei descoperi o abordare practică, pozitivă, unică în luarea deciziilor și explorarea de idei noi. Este o abordare pe care mii de manageri de afaceri, educatori și lideri din întreaga lume au adoptat-o ​​deja cu mare succes. „Principala dificultate a gândirii este confuzia”, scrie Edward de Bono, recunoscut de mult timp ca cea mai importantă autoritate internațională.”Încercăm să facem prea multe simultan. Emoțiile, informațiile, logica, speranța și creativitatea se aglomerează în mințile noastre. Este ca și cum înveți să jonglezi cu prea multe bile.” Soluția? De Bono descrie procesul de gândire cu „șase pălării gânditoare”:  Plălăria albă: neutru și obiectiv, preocupat de fapte și cifre * Pălăria roșie: viziunea emoțională * Pălăria neagră: atent și prudent, pălăria „avocatul diavolului”, Pălăria galbenă –  însorit și pozitiv – Pălăria Verde: asociată cu creștere, creativitate și idei noi * Pălăria albastră- rece, culoarea cerului, deasupra tuturor celorlalte. Cartea este un text instructiv și inspirațional pentru oricine ia decizii, în afaceri sau în viață.

Ai o recomandare de carte? Lasa-ne un comentariu si vom fi bucurosi sa o citim si sa o includem in aceasta lista.

Partea romantică a leadershipului

Articol preluat din Newsletterul LEADERS #64 din 23.04.2019

Ți-am povestit multe despre leadership și am parcurs împreună multe materiale în care am vorbit despre motivație, obiective, indicatori de performanță și viziune. Pentru că săptămâna asta luăm lucrurile mai lent, ne uităm la noi și la cei din jurul nostru și ne întrebăm cum am putea să fim mai buni, acordăm și noi tema și îți propunem să ne uităm la partea vulnerabilă, romantică și umană a leadershipului.

De ce ne este teamă de vulnerabilitate? Atunci când îți arăți punctele slabe, când îți dai jos statutul și cobori de pe scara ierarhică pentru a fi la același nivel cu oamenii din echipă poți crede că ești într-o poziție susceptibilă la atac. Vulnerabilitatea personală în înțelepciunea convențională este considerat un punct slab: este greu să conduci, să menții o autoritate sau să negociezi dintr-un rol în care ești sincer, toate lucrurile astea pot fi considerate slăbiciuni.

Provocarea pe care o avem pentru tine este să identificăm plecând de la această premisă cum arată partea romantică a leadershipului, elementele care ne conectează cu ceilalți la un nivel pe care nu-l putem descrie, lucrurile de care devenim conștienți atunci când ne luăm timp.

Ți-am povestit de câteva ori de Berne Brown și lucrarea ei Curajul de a fi vulnerabil, iar acum este un moment potrivit să revenim la descoperirile făcute de ea. În studiul ei, Berne Brown a cerut unui număr de câteva mii de oameni să vorbească despre momentele în care s-au simțit vulnerabili. Printre răspunsurile lor s-au numărat: “Începerea propriei afaceri chiar după divorț; Susținerea visurilor fiului meu care vrea să intre în orchestră și știu că este puțin probabil să se întâmple; Asumarea faptului că am greșit ceva;”
Din câte putem observa, niciuna dintre aceste situații nu are nimic de-a face cu slăbiciunea. Iar Brown a descoperit astfel că vulnerabilitatea este, probabil, una dintre cele mai evidente mostre de curaj.

În urmă cu câțiva ani profesorii Peter Fuda și Richard Bahdman, de la Macquaire Graduate School of Management din Autsralia au efectuat un studiu în profunzime pe șapte directori executivi care s-au remarcat printr-o creștere deosebită și succes profesional în afacerile lor. Una dintre temele cheie ale studiului a fost tocmai vulnerabilitatea acestor directori despre care au vorbit în interviuri ca fiind elementul care permite crearea de legături și creșterea conexiunii emoționale.

Având toate aceste informații la îndemână, de ce ne este atât de greu să ne conectăm cu partea romantică a leadershipului? Pentru că te-am obișnuit cu provocări, continuăm și săptămâna asta: take it slow….pentru că suntem într-o perioadă în care facem asta cu toții. Conectează-te la oamenii din jurul tău și vorbește cu ei despre lucrurile care te preocupă. Povestește-ne apoi despre cum ați devenit mai puternici, împreună!

Învățarea din perspectiva leadershipului

Articol preluat din Newsletter-ul LEADERS #62 din 9 aprilie 2019

Pe cine luăm în echipă? De cine mai avem nevoie? Care este acea calitate importantă care o să ne indice care este cel mai potrivit om pentru noi? Este foarte tentant să te gândești că omul de care ai nevoie în echipa ta este cel care are deja ani de experiență într-o funcție similară / având experiență demonstrată pe o perioadă de timp suficient de mare. Pentru a răspunde la întrebările de mai sus vrem să-ți prezentăm astăzi o perspectivă diferită care demonstrează că de foarte multe ori experiența anterioară poate fi supraestimată.

În ultimii ani o nouă serie de abilități și-au făcut loc pe lista celor mai căutate de către angajatori și lideri de echipe, iar printre acestea se numără mentalitatea colaborativă, gândirea creativă, adaptarea și flexibilitatea cognitivă, perspectiva globală / sistemică. Există totodată o abilitate care poate prezice capacitatea unei persoane de a-și dezvolta și antrena cele mai sus menționate și care este astăzi un element cheie în dezvoltarea viitoarelor generații de lideri și profesioniști – learning agility.

Learning agility / agilitatea în învățare este o componentă cheie care susține capacitatea de adaptare, cât și un indicator de încredere al potențialului de leadership prin faptul că persoanele care demonstrează această abilitate excelează la integrarea informațiilor și lecțiilor din propriile experiențe și apoi extrapolează în situații noi – mai simplu spus, este vorba de capacitatea de a învăța, de a ne adapta și de a aplica cele mai potrivite soluții în situații noi.


Conform studiilor  realizate de Center for Creative Leadership, analizând date dobândite în ani de studiu cu lideri și manageri, learning agility este o colecție de practici care le permite liderilor să se dezvolte, să crească și să folosească noi strategii care îi vor echipa pentru probleme tot mai complexe cu care se vor confrunta organizațiile lor. Există așadar câteva componente care determină agilitatea în învățare:

  1. Inovarea: prima componentă se referă la abilitatea de a provoca status quo-ul cu dorința de a descoperi modalități noi, unice de a rezolva probleme.
  2. Performanța: învățarea din experiență are loc cel mai adesea când depășim noi provocări. Pentru a putea face față acestor noi provocări este nevoie însă de abilități de observare și ascultare, cât și de a procesa informația cât mai eficient.
  3. Procesare: simpla expunere la situații noi nu este suficientă, agilitatea în învățare presupune integrarea feedback-ului, o mentalitate deschisă către înțelegerea propriului comportament și a propriilor presupuneri.
  4. Asumarea riscurilor: o ultimă componentă esențială este aventurarea în noi teritorii și curajul de a încerca lucruri noi. Learning agility este o caracteristică a pionierilor, o obișnuință cu acel risc progresiv care duce către noi oportunități.

La polul opus agilității în învățare stă atitudinea defensivă – în afara zonei de risc și într-o zonă de confort.

Să fim oameni [buni]

Articol preluat din Newsletterul din data de 3 aprilie 2018

Binele și răul – două concepte care au apărut odată cu noi și care au devenit principala lentilă prin care vedem lumea. Punem în balanță fiecare decizie pe care o luăm și ne gândim: “am reacționat corect / am fost un om bun?”

Prin intermediul lui Hamlet, William Shakespeare privește binele și răul altfel: “Nu există nimic bun sau rău, doar gândirea noastră le face aşa.”  Privind astfel găsim rostul iertării, reconcilierii, speranței, emoții pe care fiecare dintre noi le simțim Săptămâna asta.

Pentru că în spatele fiecărei idei stă o speranță de reușită, în spatele obiectivelor și a indicatorilor de performanță stă încrederea cuiva că poți mai mult, iar în spatele tuturor acțiunilor, procedurilor, ecranelor suntem noi… oamenii, iar zilele astea ar trebui să fie despre NOI.