Articol preluat din Newsletterul din data de 14 august 2018

Dacă ai crea o capsulă a timpului care să conțină informații, elemente relevante despre prezentul nostru, lucruri care să-i facă pe cei din viitor să-și înțeleagă trecutul și să nu repete aceleași greșeli – ce ai alege să pui în capsulă?

Dacă istoria ar fi spusă de mai mulți dintre noi, oare generațiile viitoare ar putea vedea realitatea diferit?

De câțiva ani pe Broadway se joacă unul dintre cele mai de succes muzicaluri scrise vreodată, o poveste reală a lui Alexander Hamilton, politician, om de stat, finanțist și intelectual american, fondator al Partidului Federalist, unul dintre Founding Fathers ai Statelor Unite ale Americii. Hamilton a fost unul dintre cei mai buni specialiști în drept constituțional ai timpului său, iar una dintre piesele din muzicalul Hamilton scrisă de compozitorul Lin Manuel Miranda, Who lives, who dies, who tells your story, vorbește despre adevărurile nespuse ale celebrilor Founding Fathers și despre faptul că istoria este spusă doar din anumite perspective.

O colecție de adevăruri

În încercarea ta de a vorbi despre prezentul tău, oricine ai fi, cu siguranță mintea ta funcționează după următorul principiu – avem două baze de date: credințe și fapte, iar între cele două există o diferență semnificativă – în timp ce faptele sunt lucruri incontestabile și reale, credințele nu sunt reale.

Orice am lăsa în urma noastră va avea această dualitate, iar cei care le vor descoperi vor fi nevoiți să caute cât mai multe perspective pentru o realitate completă.

Da, poate că asta ar trebui să pui în capsula timpului, un îndemn pentru viitoarele generații de a căuta în continuare!

Comentarii

Lasă un răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.