Într-o conversație despre leadershipul, motivația și resursele de energie ale tinerilor lideri am descoperit o nouă preocupare a acestora numită și FOMO, acronimul unei noi fobii răspândită în rândul nostru, Fear of Missing Out.

Sigur te-ai întâlnit și tu cu acest fenomen: te trezești de dimineață, te pui la curent cu ce se întâmplă în viețile prietenilor și cunoscuților tăi pe social media și te cuprinde un sentiment de tristețe, vezi fotografii din vacanțe, cu plaje exotice, cu peisaje din locuri în care ai mai fost și tu dar parcă sigur nu arăta așa, cu oameni fericiți, totul fiind parcă aranjat într-un trailer al unui film total diferit față de al tău. Este normal! Trăim în pragul unei noi revoluții industriale, digitale, avem la îndemână tehnologia prin care putem să creăm singuri în doar câteva click-uri imagini și videoclipuri pe care în urmă cu câțiva ani le vedeam doar la echipe specializate, realizate după zile întregi de montaj și editări. Datorită tehnologiei 4G facem parte din viețile prietenilor noștri și în fiecare moment putem să fim oriunde în lume.

Termenul de FOMO a fost identificat pentru prima dată de dr. Dan Herman în 1996, care apoi a publicat prima lucrare academică pe această temă în 2000 în The Journal of Brand Management.  Dr. Herman a observat acest fenomen în timp ce asculta consumatorii vorbind despre produse în cadrul focus grupurilor și în timpul interviurilor aprofundate, unu la unu. În studiile sale a fenomenul a apărut sub forma unei frici manifestată în cazul în care o posibilă oportunitate, cât și bucuria acestei oportunități ar putea fi pierdute. 

FOMO este un fenomen socio-cultural, iar în contextul conversației noastre despre leadership, am descoperit că poate fi combătut prin trei pași simpli: 1. Normalizare: recunoașterea faptului că este justificat să simțim această emoție / dorință de a ne bucura precum ceilalți de anumite oportunități; 2. Identificarea fricii: s-ar putea ca în spatele fricii să stea alte emoții pe care nu le-ai identificat până acum (poate fi vorba de dorința de apartenență în anumite grupuri, dorința de a explora mai mult sau pur și simplu anxietatea față de viitorul necunoscut). Identificarea sursei care-ți provoacă sentimentele negative poate să te ajute să transformi FOMO într-o resursă de energie pentru tine. 3. Follow the fear: odată ce ai descoperit emoția negativă care-ți dă neliniște, mergi pe calea ei și adresează-o.

Aplicând pașii de mai sus FOMO poate să devină o resursă de motivație pentru tine, iar în leadership cu atât mai mult să se transforme în curajul necesar pentru a explora noi oportunități, curiozități și teritorii.

Comentarii

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.