Maria Axinte, o tânără de 26 de ani spune poveștile deţinuţilor politici

Când avea zece ani, Maria se plimba prin birourile părinţilor care administrau o firmă de construcţii din centrul Piteștiului, a cărei clădire adăpostise în anii ’50 închisoarea politică. Ultimul lot de studenţi deţinuţi politici a plecat în august ’51 și, de atunci, închisoarea a primit deţinuţi arestaţi pentru delincvenţe de toate felurile, nu doar politice. Însă, pentru că rezistenţa din munţi, în perioada comunistă, era activă mai ales în zona Câmpulung-Nucșoara, unii dintre disidenţi au fost închiși și aici, înainte de ’77, când clădirea a fost scoasă din circuitul detenţiei și oferită companiei de stat Trustul de Construcţii Industriale Argeș. După Revoluţie, trustul s-a împărţit în mai multe companii private, printre care și cea a tatălui Mariei.

Când Maria era o adolescentă pasionată de desen, nimeni din jur nu știa prea multe despre ce a însemnat să fii deţinut politic. Angajaţii din firma părinţilor răspândeau zvonuri abstracte despre ce s-a întâmplat odinioară în acea clădire. Era mai degrabă o teamă generală, un fel de tabu să intri la subsol. Pe la 16 ani, Maria a dat peste o carte, „Sfântul Închisorilor” despre Valeriu Gafencu, despre detenţia politică. Cam pe atunci i s-a aprins Mariei un beculeţ legat de închisoarea de altădată. În primul an de facultate, când era la Facultatea de Arte în București, a început, voluntar, să caute alţi oameni care se ocupau de scoaterea la suprafaţă a trecutului, printre care și Ana Blandiana, cea care se ocupă de memorialul de la Sighet.

„VREAU SĂ ȘTIU CINE AU FOST OAMENII ĂȘTIA, PENTRU CĂ SE VORBEȘTE DE DEŢINUT POLITIC, FOST DEŢINUT POLITIC, ȘI MI S-A PĂRUT CĂ SE PUNE O ȘTAMPILĂ ȘI AM VRUT SĂ ȘTIU CE I-A DETERMINAT PE EI SĂ SE OPUNĂ COMUNISMULUI, CE FEL DE OAMENI SUNT”

În primul an de studii în Anglia și-a dat seama că îi place atât de mult stilul de predare de acolo, încât a renunţat de tot la facultatea de la București și a început-o de la zero pe cea din Londra. În vacanţele inter-semestriale, venea acasă unde lucra alături de părinţi, fie pe șantier, fie făcând pe traducătorul pentru parteneri de afaceri, mai ales că știe patru limbi străine: franceză, engleză, spaniolă și italiană. În 2011, a început să lucreze oficial și la proiectul restaurării muzeului Închisorea Pitești, când a înfiinţat organizaţia „Sfinţii închisorilor”, pe care a finanţat-o cu fondurile familiei. La început au fost lansări editoriale ale diverșilor foști deţinuţi pe care i-a cunoscut și pe care i-a încurajat să-și facă publice mărturisirile. „Pe noi nu ne-a interesat că sunt oameni care au fost în mișcarea legionară, în Frăţiile de Cruce, n-am ţinut cont de asta”, spune Maria. „Dacă ai ceva de spus și ai trecut prin închisoare și poţi fi un model pentru ceilalţi, de ce să nu ieși în faţă? Lansările de carte erau de fapt conferinţe, în care oamenii vorbeau despre viaţa lor din închisoare”. După Londra, a urmat în București un master în administrarea afacerilor la catedra UNESCO, program care a atras-o fiindcă avea profesori elveţieni care păstrau o metodă de educaţie deschisă, asemănătoare celei de la universitatea britanică.

Muzeul o să fie bazat pe poveștile oamenilor. Pentru că, spune Maria, nu sunt doar foști deţinuţi, sunt niște oameni care au avut niște idealuri, care au trecut printr-o suferinţă grozavă, au depășit-o și felul prin care au depășit-o e foarte interesant; începând cu contextul în care omul s-a format, ideile prin care s-a opus comunismului, ce a păţit, violenţa care i s-a aplicat, fizică, psihică, de toate felurile, cum a ieșit din închisoare și ce a făcut după ce a ieșit.

Experienţa muzeală va fi concentrată pe instalaţii video și audio. Maria ar vrea ca cel care intră în muzeu să iasă cu mai multe întrebări decât atunci când a intrat, să-și pună niște probleme, să se gândească la niște lucruri, să nu iasă din muzeu și să zică „gata, știu!”, dimpotrivă, să vrea să afle mai multe, să-și pună întrebări. Proiectul de restaurare și finalizare a Memorialului Închisoarea Pitești este aproape de execuţie. Primăvara aceasta încep lucrările de reparaţii și restaurare și apoi cele din interior: informaţii și grafică.

2016 este plin de proiecte la fosta închisoare. Tot primăvara asta, Maria va organiza cursuri de istoria comunismului și detenţie politică, o serie de conferinţe și dezbateri care vor continua până în toamnă și ediţia a șasea a Școlii de Vară „Fenomenul Pitești”.

Comentarii

Lasă un răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.