De câte ori ai auzit în ultima perioadă: gândește-te la lucrurile pozitive! Vezi partea plină a paharului! Tu ești bine, alții sunt mai rău! Totodată multe dintre programele de învățare și team building mutate în online sunt construite în jurul teoriilor de gândire pozitivă, wellbeing și echilibru. Acum aș vrea să împărtășești cu noi un secret. Cum funcționează pentru tine această filozofie? Ai avut momente în care pur și simplu ai vrut să trăiești niște emoții negative și te-ai simțit vinovat/vinovată că altora le este mai greu?
Vorbim astăzi despre presiunea asupra individului, asupra ta și a mea, atunci când intră în joc teoriile din psihologia pozitivă și despre cum efectele acesteia pot fi mai dăunătoare ca emoțiile negative care vor să fie trăite și simțite în această perioadă, cât și despre efectele pe care toate acestea le au asupra echipelor și leadershipului. 

Susținătorii psihologiei pozitive cred că acest domeniu a fost mult prea mult concentrat asupra problemelor pe care le poți identifica și nu asupra sănătății mintale. Deși termenul de psihologie pozitivă a fost introdus de către psihologul Abraham Maslow în 1964, acesta nu a devenit cu adevărat important decât în momentul în care psihologul Martin Seligman în 1998 a preluat președinția Asociației Americane de Psihologie. De atunci, termenul a devenit din ce în ce mai popular, fiind propulsat de către scriitori moderni precum Daniel Goleman care face adesea referire la aceste tehnici în cărțile sale despre inteligența emoțională. 

Ce se întâmplă astăzi este faptul că aceste tehnici tind să ignore uneori contextul, care în cazul nostru influențează poate mai mult de 50% din viața noastră în acest moment, și să pună foarte multă presiune pe individ și eforturile sale de a ieși triumfător din orice situație. Credem că uneori gândirea critică poate să aducă mai mult echilibru decât a forța o viziune optimistă asupra vieții, gândire critică prin care se iau în considerare atât lucrurile care ne dau sens și bucurie, cât și părțile negative ale vieții de zi cu zi. Pentru că puterea nu este întotdeauna 100% la noi, iar dacă se întâmplă să ne aflăm în perioade în care să avem nevoie și de emoții negative, scepticism sau pur și simplu mai multă precauție – cel mai bine este să ne dăm voie să trecem prin fiecare dintre acestea.

Când vine vorba de leadership, atitudinea este contagioasă. Pozitivă sau negativă, echipa ta va adopta atitudinea ta. În timp, această atitudine va da tonul întregii echipe și cel mai important va constitui filtrul prin care echipa ta alege ceea ce este acceptabil sau nu. Chiar și atunci când nu îți dorești asta, atitudinea ta va fi atitudinea echipei tale. Până în acest moment pare că facem o pledoarie pentru gândirea pozitivă, însă echilibrul este mereu undeva la mijloc. Todd Kashdan, profesor de psihologie la Universitatea George Mason consideră că efectele negative ale psihologiei pozitive vin din ideea că există un raport științific între pozitiv și negativ, gânduri și interacțiuni care duc la fericire. Clasicele exemple de tipul “gândește-te pozitiv la obiectivele tale pentru ca ele să devină realitate”, iar când realitatea nu corespunde așteptărilor tot tu te vei simți vinovat că poate nu ai reuși să fii suficient de optimist, poate ai atras partea negativă chiar tu însuți. Recomandarea noastră în acest caz, mai ales în contexte de leadership, este să-ți dai viață emoțiilor pe care le simți, fie pozitive, fie negative, iar acestea îți vor informa deciziile și comportamentul, informându-i la rândul lor și pe ceilalți și ajutându-te să rămâi autentic.

Photo by Andreas Haslinger on Unsplash

Comentarii

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.