Fundația LEADERS: Ce înseamnă pentru dumneavoastră educația?
Radu Gologan: Educația este modalitatea prin care informația acumulată de-a lungul secolelor, de-a lungul mileniilor existenței omenești, se transmite generației urmatoare. Percep educația ca o chestiune foarte serioasă și total neformală și poate ar fi bine să ne aplecăm puțin peste ceea ce s-a schimbat în ultimele decenii. Materialul care e de educat, adică copiii, tineretul, și-a schimbat complet modul de abordare, probabil că s-a întamplat chiar o schimbare genetică într-un anumit sens, și el percepe altfel educatia, o realizează altfel, dorește altceva. Însă cei care oferă educația, cei care prestează, ca să spunem așa, actul de educație, au rămas încremeniți într-un model vechi și probabil că următorul pas va fi acela în care educatorii vor trebui să își schimbe modul de acțiune.
Fundația LEADERS: Cum vedeți leadershipul?
Radu Gologan: Ar fi tehnica, știința conducerii, modul de a conduce, modul de a aduna oamenii pentru un anumit crez și a-i face să mearga pe o anumită direcție. Cred că aici puțin, din ce văd, poate că eu sunt puțin de modă mai veche, se exagerează și foarte mulți din oamenii care nu au nicio legătură cu pregătirea intelectuală au început să se considere specialiști în leadership de nu știu ce fel.
Fundația LEADERS: Care credeți că sunt problemele din educația actuală?
Radu Gologan: Principala problemă este o mega problemă, o meta problemă, o problemă a societății umane în general în lume. Probabil datorită modului în care informația este transmisă în ultimii 20 de ani, anume calculatoare, televiziune, presă și așa mai departe, modul de percepere, de formare a gândirii copilului de mic, felul în care gândirea lui învață să primească această informație s-a schimbat, asta a făcut ca el să se apere, să aibă un gest de apărare, pentru că informația vine din foarte multe locuri și atunci nu o mai acceptă decât pe cea care i se pare că instinctul lui spune că este chiar utilă și imediat aplicabilă. Ori școala trebuie să folosească acest lucru, să folosească aceasta dezvoltare a copilului și să îi adauge ceea ce nu îi poate da instinctual. Școala trebuie să facă acest pas, să îl învețe să judece. Școala trebuie îmbinată cu practica, dar nu neapărat acea practică care să te facă pe tine util mai departe, deci la practică tu nu înveți să demontezi roți și să faci motoare că vei fi util. Practica trebuie să fie o aplicație a teoriei, să o ințelegi, practica trebuie să fie o prelungire a gândirii de fapt.
Fundația LEADERS: Cum reusiti să îmbinați multele activități pe care le faceți?
Radu Gologan: Nu prea mai pot. A ajuns deja să fie plin, este greu, nu neapărat prin faptul că trebuie să alerg de colo-colo și să fiu tot timpul încărcat cu partea administrativă, dar vorbind de partea administrativă, foarte greu un matematician reușește să facă față unor activități administrative, pentru că el nu este format pentru așa ceva. Să zicem că eu fac parte din micul procent de matematicieni care acceptă și o viață să zicem, socială, implicare în comunitate, dar nici mie nu îmi place, nu imi plac hârtiile, nu înțeleg rostul semnăturilor și tabelelor pentru tot felul de acțiuni care sunt banale. Cel mai simplu este la curs. La curs știi ce trebuie să faci, singura problema este că nivelul studentilor, nu neapărat al studenților care poate sunt mai deștepți decât acum 20 de ani, vezi că interesul lor pentru materia respectivă scade, îi mai ții doar încercând să faci ceva altfel, să le spui povești, să legi diverse părți ale matematicii cu viața, cu computerele, cu sateliții, cu fractalii, asta trebuie, cu asta îi atragi.
Un exemplu: anul trecut, m-a lăsat cineva să țin ora la clasa a IX-a în locul profesoarei respective, o lecție de geometrie în care se preda teorema sinusului și am zis să începem cu o poveste despre GPS, ce este GPS-ul, cum funcționează. Clasa era o clasă obișnuită nu cu copii foarte buni, nu olimpici la matematică, nu străluceau la matematică, era clar că dacă le spuneai asta e teorema sinusurilor, asta e formula și gata, li se părea ceva arid și nu îi interesa. Dar am început discuția despre GPS, aproape toată clasa știa ce înseamnă initialele gps, știau câți sateliți sunt pentru o poziționare, aveau anumite idei despre cum procedează și atunci, automat, când a fost vorba despre o teoremă de tipul teoremei sinusurilor care măsoară unghiuri și o latură, automat a părut ceva interesant. Deci au participat la lecție.
Fundația LEADERS: Cum credeți că ați reușit să vă faceți urmat de-a lungul carierei?
Radu Gologan: Urmat in ce sens? Să fiu exemplu? Păi și eu fac același lucru pe care l-am învățat, și eu îi urmez pe profesorii mei, până la urmă. În principal, pe profesorul meu de matematică din liceu îmi dau seama că îl copiez în anumite privințe, câțiva dintre profesorii mei din facultate, câțiva dintre oamenii importanți și intelectuali speciali pe care i-am cunoscut, îi copiezi, fără să vrei uneori. Probabil și alții dacă admiră sau dacă consideră că ceva e interesant din ceea ce spun eu sau fac eu, probabil că, în viață, mă vor copia.
