În doar câteva zile închidem poate cel mai neobișnuit an pe care l-am trăit cu toții. Nu ni se întâmplă prea des dar unul dintre sentimentele pe care le avem referitoare la acest an este legat de trecerea mai lentă a timpului, senzația că lumea s-a împărțit în două, lumea de până în luna martie, și tot ce a urmat după. Uitându-ne în urmă și la subiectele abordate de noi se poate vedea o diferență foarte clară între cele două lumi: am început anul vorbind despre speranță, viziune, productivitate și apoi totul s-a schimbat brusc într-o căutare a unui nou echilibru. Astăzi îți propunem o retrospectivă a celor mai importante teme și subiecte abordate în conversațiile cu tine pe parcursul anului și te invităm să ne amintim împreună de 2020 exact așa cum a fost el:
Împrietenirea cu tranzițiile a fost tema cu care am intrat împreună în noul an, fără să știm atunci ce ne așteaptă încercam împreună să găsim soluții pentru a face față mai ușor schimbărilor. Poate cea mai importantă lecție de atunci a fost că ne obișnuim cu lucrurile expunându-ne la ele, iar tranzițiile devin mai ușoare pe măsură ce sunt mai scurte deoarece nu ne permit să intrăm atât de mult în starea de neliniște. Avem tendința să credem că vom avea tracțiune în activitățile pe care le facem doar dacă suntem foarte bine pregătiți pentru activitățile respective, și acest gând ne va influența o amânare continuă. Momentul cheie pentru care trebuie să ne pregătim este chiar tranziția în sine, iar pentru asta nu există o soluție mai bună decât să o facem our și simplu. Am continuat să fim preocupați de cum tehnologia influențează procesul de leadership și ne imaginam cum ar putea să arate dinamica de echipă într-un mediu mult mai digitalizat. Doar două luni ne despărțeau de momentul în care leadershipul și tehnologia s-au împrietenit forțat, iar ceea ce ne stârnea curiozitateala începutul anului era faptul că, cu ajutorul tehnologiei procesul de leadership s-ar schimba deoarece fiecare interacțiune ar putea fi anticipată și fiecare persoană ar avea disponibile informații despre interesele, deciziile, comportamentele sale. Leadershipul se transformă, iar tehnologia îi provoacă pe cei care conduc echipe să-și dezvolte noi competențe: înțelegerea datelor, automatizare, elemente care le vor permite să folosească tehnologia în favoarea lor. Liderul viitorului este liderul prezentului, iar pentru a-și comunica viziunea, liderul trebuie să știe cum să folosească rețelele sociale, să construiască grupuri și să realizeze conexiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.
Oricât de digital sau face to face am interacționa viziune rămâne un element foarte important în leadership, iar în 2020 am propus o segmentare a acesteia astfel încât să ne fie mai ușor să comunicăm cu colegii din echipele noastre. Așadar, un alt subiect pe care îl considerăm util de menționat în retrospectiva noastră este descompunerea viziunii în elemente esențiale, ușor de manevrat și de înțeles cum ar fi: orientarea către viitor – stabilește obiective ușor de atins, măsurabile, care te aduc mai aproape de imaginea pe care o conturezi împreună cu echipa ta; sens – o viziune este formată din ceea ce contează pentru echipă; împărtășire – ultimul și cel mai important element este cât de deschis este procesul de a crea o viziune către toți membrii echipei. Găsește-ți contextele pentru a-i avea cu tine când definiți cum arată viitorul vostru și vei vedea cum viziunea nu mai este o provocare ci devine un punct forte al echipei voastre.
În 2020 am luat probabil mai multe decizii într-un singur an decât în multe alte contexte. Fie că au fost decizii legate de business, viața personală, sau pur și simplu am petrecut foarte mult timp cu aplicațiile de comandat mâncare neștiind ce “surpriză” să ne mai oferim, oboseala decizională ne-a afectat în acest an și a fost o temă de interes chiar din primele luni. Oricât de rațional ai încerca să fii, nu poți lua decizie după decizie fără să plătești un preț biologic. Oboseala decizională este diferită față de cea fizică, nu ești conștient de ea dar vei avea un consum mai redus de energie. Cu cât faci mai multe alegeri pe parcursul unei zile, cu atât va deveni mai greu pentru creierul tău care în cele din urmă va căuta comenzi și răspunsuri rapide. O astfel de scurtătură poate fi momentul în care devii imprudent, acționezi impulsiv în loc să-ți folosești conștient energia pentru a gândi mai întâi. În cartea sa Willpower: Rediscovering the Greatest Human Strength, Doctorul Baumeister a concluzionat că luarea deciziilor zilnice folosește aceeași voință pe care o folosești pentru a spune nu tentațiilor și viciilor din viața noastră. Așadar, dacă acest mușchi obosește știm de unde vor veni deciziile impulsive.
Deși am fost mai distanțați ca niciodată, pandemia ne-a arătat cât suntem de conectați, ne-a fost poate cea mai bună lecție de gândire sistemică, de corelații între atitudinile și comportamentele noastre și impactul acestora generat precum o undă care se tot mărește. Criza globală pe care am trăit-o este rezultatul unui butterfly effect – mică schimbare dintr-un sistem neliniar determinist care poate duce la diferențe mari într-o stare târzie. Numele efectului, inventat de Edward Lorenz (matematician cunoscut în special pentru lucrările sale de pionierat în domeniul teoriei haosului) este derivat din exemplul teoretic de formare a unui uragan ca urmare a faptului că un fluture a bătut din aripi în urmă cu ceva timp. Mutația genetică a unui virus produsă la mii de kilometri depărtare a determinat înghețarea întregii lumi în 2020.
Care este următorul pas? Trecem cu totul pe online? Pe cine mai avem “în barcă” cu noi? Pentru câte luni avem asigurată supraviețuirea business-ului? Întrebările cu care am jonglat de multe ori anul acesta, iar răspunsurile ne-au dus către două tipuri de decizii: decizia reactivă este cea rapidă, impulsivă și bazată pe intuiție. Când instinctul îți spune că asta este direcția cel mai probabil este ghidat de emoție și obișnuință, ajutându-ne să rezolvăm probleme punctuale și situații neașteptate. Cel de-al doilea tip de decizii pe care le-am luat au fost deciziile bazate pe un proces de reflecție care presupun o abordare mai metodică a problemelor. În loc să identificăm soluții imediate, vom analiza din cât mai multe unghiuri înainte de a lua măsuri.
Ne apropiem de finalul anului cu retrospectiva celor mai aprinse subiecte de conversație din newsletter-ul nostru și pentru că urmează să petrecem Sărbătorile altfel, poate mai singuri decât până acum, îți amintim câteva sfaturi de la cei care s-au obișinuit cu singurătatea, locuitori ai Stației Spațiale Internaționale sau scafandri care au petrecut luni de zile la bordul submarinelor: Un scop foarte clar – Peggy Whitson, prima femeie comandant a Stației Spațiale Internaționale a petrecut în spațiu în total 665 de zile cumulate. Printre primele sfaturi pe care ni le oferă referitor la izolare este cel legat de existența unui obiectiv care să te țină ancorat în perioadele de izolare. Ocupă-ți timpul cu ceva: Perioadele de inactivitate pot fi dificile. Cu atât mai mult cu cât interacțiunea ta socială este limitată. Gândește-te la lucrurile pe care ți le doreai să le faci dacă ai fi avut mai mult timp? Analizeaza-ti relațiile din viața ta: Cu siguranță acum mai mult ca oricând au ieșit la iveală aspectele emoționale din relațiile pe care le ai cu prietenii / colegii. Fostul ofițer de război, John Faffety, a petrecut o lună la bordul unui submarin care călătorea din Europa în SUA și a declarat că în izolare, ceea ce l-a ajutat cel mai mult a fost menținerea relațiilor. Mai ales în mediul profesional, în contextul în care suntem prinși în acest context împreună, este important să fim confortabili unii cu ceilalți.
Închidem poate cu cea mai întâlnită mantră al lui 2020, o să fie mai rău înainte de a fi mai bine. În echipele din care facem parte, am identificat trei puncte cheie pe care trebuie să le punem pe agendele noastre acum, în această tranziție spre 2021: Managementul revenirii la un nou normal – o analiză a impactului economic pe care îl va avea o nouă tranziție (poate din online total către produse și servicii într-un mix de online & offline), o strategie care să cuprindă mai multe scenarii, nu doar cel în care va exista o revenire sigură, cât și un plan de comunicare eficientă a acestor schimbări (în interiorul și în exteriorul organizației). Climatul de lucru și atmosfera din echipă – vom reveni cu siguranță în birouri, poate doar pentru întâlniri, poate doar pentru interacțiunile cu clienții, sau pur și simplu ne vom întâlni pentru că așa este natura organizației / business-ului din care facem parte. Poziționarea brandului și comunicarea acesteia: cine sunteți voi? Poate vă încadrați în categoria de organizații care până în martie 2020 a avut o prezență 100% offline și nicio linie de business orientată pe online, iar în momentul de tranziție v-ați adaptat și ați făcut o schimbare la 180 de grade. Sau, poate, sunteți o organizație care și-a continuat activitatea offline, iar schimbările s-au reflectat în dinamica de lucru, măsuri noi de siguranță care au afectat cât, cum și de unde interacționăm. În orice scenariu v-ați afla, este important să vă gândiți cine veți fi începând cu 2021.
Astăzi, 24 decembrie, peste 1 milion de cetățeni americani au primit vaccinul împotriva Covid 19, iar în întreaga lume aproximativ un alt milion de persoane. Încă nu știm când o să începem să simțim efectele dar cu siguranță 2021 va fi diferit. Poate că fix ziua de astăzi, dacă ai ales să rămâi departe de cei dragi, sentimentul greu și dificultatea deciziei de a-i ține la distanță (fizică) pe oamenii apropiați este răul din prezent care va preceda o nouă perioadă de bine.
Noi îți dorim să rămâi prezent și în prezent, să-ți amintești și de lucrurile bune care s-au întâmplat în 2020 și să-ți oferi bunătatea și înțelegerea de care ai nevoie. Să ne citim din nou, cu speranță, în 2021!
Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #147.
Photo by Kelly Sikkema on Unsplash
