Ne-a preocupat în perioada asta subiectul școlii online, importanța și modul în care folosim tehnologia în procesul educațional și cum arată viitorul în acest sens. Astăzi, în urmă cu un an, aveam primul caz de coronavirus în România și fiecare dintre noi procesam această informație foarte diferit. La nivel de organizație alternam conversațiile despre de unde cumpărăm măști – la acea vreme găsindu-se doar prin comenzi speciale online care se livrau după mult timp de așteptare, cu planurile despre cum o să arate programele educaționale în eventualitatea unei carantine generale – vedeam știrile despre Italia și China și ne întrebam cum va fi dacă și noi vom trece prin același scenariu.
Câteva săptămâni mai târziu eram deja cu toată activitatea mutată online, trei programe mari educaționale care fac parte din nucleul organizației, adresate către trei publicuri diferite – elevi de liceu, studenți și tineri profesioniști – programe pe care le implementam cu succes de 12-13 ani în format fizic se întâmplau 100% online. Am descoperit astfel că tehnologia poate să-ți fie un partener solid în construcția unei experiențe de învățare, că dacă renunți cu totul la cum făceai lucrurile la clasă și pui pe hârtie un model nou s-ar putea să descoperi chiar o serie de avantaje, să-ți pui întrebarea de ce nu am făcut asta până acum? Primele trei transformări pe care le-am descoperit prin mutarea programelor noastre în format online au fost:
- Spargerea barierelor legate de timp și spațiu (în cei 11 ani de programe destinate elevilor am parcurs mii de kilometri pentru a ajunge efectiv la ei, lucram cu Inspectoratele Școlare Județene pentru a ne ajuta să diseminăm informația în cât mai multe licee și în momentul implementării unei ediții se întâmpla să avem într-o localitate, ex. Moinești, elevi care participau din sate și comune aflate la zeci de kilometri distanță și cărora le era foarte greu să ajungă la întâlnirile noastre, mai ales în perioadele în care ningea sau chiar și vara când programul microbuzelor cu care făceau naveta era decalat). În format onine am descoperit cum aceste probleme au dispărut, lucru care a rezultat într-o prezență neașteptată – elevii se conectau de acasă și erau cu atât mai bucuroși să descopere colegi noi din localități diferite și să interacționeze astfel datorită tehnologiei;
- Interacțiuni programate care accelerează cunoașterea și conectarea: dacă la clasă elevii sunt uneori împărțiți în grupe, echipe, perechi, pe anumite activități pe care urmează să le desfășoare împreună, această împărțire este un element consumator de timp și asta o poate recunoaște orice profesor sau trainer care de multe ori renunțau la idee tocmai pentru că era dificil logistic – nu aveai suficient spațiu, mutarea elevilor dura prea mult, aveai nevoie de mai multe săli uneori pentru ca echipele să poată lucra în liniște și să nu se deranjeze unii pe ceilalți. Am descoperit că online acest lucru este posibil prin funcții foarte simple precum Breakout Rooms de la Zoom – cu ajutorul unui singur click o grupă putea fi împărțită fie aleator, fie pe organizat de către trainer. În doar câteva secunde elevii ajung într-un spațiu virtual doar al lor unde pot să-și îndeplinească temele / task-urile pe echipe, pot folosi aplicații complementare care variază de la un simplu Google Drive unde își pot colecta informații, la canale de Slack sau aplicații precucm Miro unde își pot colecta ideile pe un whiteboard digital cu post-it-uri digitale.
- Ușurința cu care poți accesa resurse: în formatul tradițional materialele de curs la care aveai acces în timpul cursului depindeau foarte mult de cât și cum le pregăteai: un suport de curs scris, o serie de slide-uri cu informații, conținut video și audio și speranța că proiectorul, boxele, internetul vor ține cu tine. În format online ai o lume întreagă la dispoziție. Poți face un Share Screen cu un video de care ți-ai amintit plecând de la o întrebare a unui student, poți să trimiți materiale instant pe care întreaga grupă de participanți le poate accesa, poți folosi un fundal muzical ambiental care să fie diferit în funcție de activitățile pe care le faci.
Astăzi nu mai vorbim despre viitorul învățării online. Știm, ne adaptăm și ne pregătim pentru că învățarea online este viitorul. Închiderea și deschiderea constantă a școlilor în contextul pandemiei a pus foarte multă presiune pe elevii și studenții din întreaga lume și în mare parte deoarece a venit la pachet cu multe alte efecte negative neașteptate. Ce ne-a învățat însă perioada asta este că în viitor putem reduce considerabil aceste efecte pe măsură ce ne adaptăm și integram tehnologia și digitalul în procesele educaționale și acceptăm prezentul acestui învățământ online ca o imagine dintr-un viitor foarte apropiat.
Ceea ce este provocator este faptul că viitorul învățării online implică mult mai mult decât să facem același lucru pe care îl făceam la clasă, acum într-o fereastră de Zoom. După un an de experimentat programe de învățare online ne-am dat seama că cel mai bun lucru pe care l-am făcut a fost să o luăm din nou de la zero. Este important să lucrăm la o schimbare de mentalitate atât în rândul elevilor, cât și în rândul profesorilor și al experților care lucrează în programe educaționale. Să învățăm să creăm conținut adaptat la mediul online, să profităm cât de mult de posibilitățile descoperite și să ne concentrăm pe cum poate tehnologia să avanseze această experiență. Va trebui să creăm noi instrumente, nu extensii ale celor tradiționale, să ne concentrăm pe alfabetizarea digitală și să ne uităm mereu la nevoile elevilor: ce infrastructură folosesc cel mai des, cum arată relația lor cu tehnologia, cum putem integra procestul educațional și alfabetizarea digitală, într-un mod implicit, în această relație și realitate a lor.
Publicat prima oară în Newsletterul LEADERS #153.
Photo by Akshay Chauhan on Unsplash
