Deși sunt foarte apropiați ca perioadă și multe studii îi poziționează pe cei din Generația Z tot în categoria Millennials, aceste două generații sunt foarte diferite, iar organizațiile și companiile în care ei urmează să se angajeze trebuie să se pregătească pentru a-i primi în echipele lor.
Vă invităm la un exercițiu de imaginație despre Generația Z, introducând trei probleme despre care aceștia ar putea să discute off the record (la o bere după job)
1. # Reprezintă generația digitală, dar fac parte dintr-o echipă multi-generațională
Când ne gândim la Generația Z și modul în care ei vor aborda job-urile pe care le vor avea trebuie să ținem cont de faptul că ei au crescut cu cea mai avansată tehnologie la dispoziția lor.
Facebook-ul a apărut în 2004, iar în 2007 Steve Jobs anunța lansarea primului Iphone.
Cum se reflectă asta în stilul de lucru la Generației Z? Dacă luăm în considerare faptul că la vârsta de 9 ani (cei mai „bătrâni” din Generația Z), aveau acces la rețele de socializare online, impactul major se va vedea în modul în care aceștia vor relaționa cu colegii: acces rapid la informații, dorința de a obține rezultate imediate și atenția scăzută (conform unui studiu, în 2015 media atenției era la 8.25 secunde, față de 12 secunde în 2000).
În organizații și companii multinaționale, când generația Z se va alătura echipelor, angajatorii vor trebui să gestioneze sinergiile multi-generaționale. Colegii unui tânăr angajat din generația Z vor fi preponderent millennials, dar cu siguranță vor exista interacțiuni inter-generaționale și cu reprezentanți ai categoriilor, Y, X sau Baby Boomers.
Provocarea principală pentru angajatori: Cum vor lucra împreună?
2. # Am ales compania X pentru că mă va ajuta să-mi îndeplinesc propria viziune profesională
Găndiți-vă care sunt modelele cu care Generația Z a crescut? Mark Zuckerberg, Elon Musk, antreprenori de succes care și-au construit imperii „făcând ceea ce le place și știind care este planul măreț al lor”.
Alături de antreprenori, Generația Z se inspiră de la modele de succes precum Germán Garmendia sau Yuya (dacă nu ați auzi despre ei, probabil nu faceți parte din Generația Z), vloggeri care au devenit faimoși în toată lumea și au făcut deja averi doar cu un un telefon/ calculator și acces la internet.
Ce au în comun aceste modele de succes? Fiecare dintre ei au știut unde și ce vor să ajungă și au comunicat asta foarte clar. Acest lucru i-a determinat pe cei din Generația Z să-și creeze încă de la vârste foarte mici un traseu profesional și să fie foarte siguri care le este calea. Chiar dacă este absurd să afirmăm că toți cei din generația Z știu încotro se vor îndrepta, cu siguranță și cei care încă descoperă care este destinația, și-au desenat deja un traseu, iar organizația ta poate fi o etapă în călătoria pe care și-au propus-o.
Același lucru se întâmplă și în cazul universităților. Dacă generațiile anterioare mergeau la facultate cu promisiunea că după terminarea studiilor vor ști cine sunt și ce au de făcut în viață, Generația Z, știind deja încotro se îndreaptă, va merge la facultate deoarece aceasta îi va ajuta să ajungă acolo unde și-au propus deja.
Cum poți folosi asta în avantajul tău, ca angajator? Spune-le încă de la început cum o să arate parcursul lor profesional și cum pot să ajungă unde își doresc. Pune-le la dispoziție procese de învățare continuă și fii mereu pregătit să te ancorezi în planurile lor.
3. # Știu deja …
Generației Z i se atribuie statutul de Digital Natives și asta pentru că mulți s-au bucurat de tehnologie încă din primele momente ale vieții.
Am avut o discuție cu un șofer Uber care era nemulțumit de faptul că fiica sa nu știe încă să scrie de mână, dar pe tastatura laptopului și a telefonului poate să scrie foarte rapid.
Acest lucru se datorează în primul rând statutului de Digital Natives de care se bucură Generația Z, dar și nevoilor pe care aceștia le au astăzi.
Generația Z poate să învețe orice, foarte rapid, și poate să sară niște etape din procesul de învățare doar pentru a le înlocui cu altele, mai potrivite pentru momentul actual.
Când se vor angaja, membrii generației Z vor căuta utilitatea lucrurilor învățate, cât și experiențe reale prin care să-și dezvolte noi abilități.
Având la dispoziție diverse canale YouTube de DIY, procesul de învățare pe cont propriu are loc încă de la vârste foarte mici.
Astfel, învățarea din cadrul organizației trebuie să se încadreze în parametrii cu care aceștia sunt obișnuiți, să fie autonomă și să aibă o puternică componentă experiențială.
Conform INSSE în 2017 erau aproximativ 844.431 de tineri cu vârste cuprinse între 19-22 de ani, membrii ai generației Z, gata să ocupe un loc pe piața muncii. Nu este un timp mai potrivit decât acum să-i înțelegem și să ne pregătim de schimbările pe care aceștia le vor aduce în organizațiile noastre.
Pe lângă particularitățile care-i fac atât de autentici, ei sunt o nouă generație. Iar ca nouă generație merită să fie investită cu multă speranță.