Tu ce vrei să te faci când o sa fii mare? Și după asta, ce vei face?

De cele mai multe ori când nu găsim soluții pentru rezolvarea unei probleme este pentru că problema este prost formulată. Erorile de gândire ne împiedică de multe ori să abordăm realitatea și pornim pe traiectorii greșite, iar orientarea în carieră nu este lipsită nici ea de capcane.

Ești afectat zi de zi de erori de gândire (cognitive bias) fără să conştientizezi și asta îți influentează nu doar micro acțiunile zilnice, ci și marile alegeri în viață, precum ce vrei să te faci când o să fii mare.

De exemplu, în ceea ce privește alegerea carierei, există falsa credință că oamenii traversează în viaţă un drum liniar, în care trebuie să raspundă la ghicitoarea vieții cu un singur răspuns la ce vrei sa te faci când o sa fii mare? În realitate, mai putin de 20% din oameni au o singură pasiune identificată în viața lor (Centre for the Study of Adolescence, Stanford). Așadar, ideea de a-ți alege cariera în funcție de acea pasiune măreață, de care te întrebă toată lumea, poate pune foarte multă presiune creând o problemă care nu există, dacă privim situația dintr-o perspectivă holistică în care să te incluzi pe tine cu totul.

 

Ce se întâmplă oare dacă iei în considerare avalanșa de informații, culturi, medii cu care interacționezi? Dar dacă adaugi și avântul puternic pe care îl are dezvoltarea inteligenței artificale și cum îți influențează ea viața de zi cu zi?

Cerințele actuale ale mediului ne conduc spre o abordare mai cuprinzătoare și profundă, în care  trecem de la Trebuie să știi cum să faci și să știi cum sa fii  la A știi cum să devii.

Astfel, interesele vocaționale (Holland, Teoria Intereselor Vocaționale) sunt bun predictor și au validitate, cât timp mediul în care trăiești este același. Scopul Life design-ului este să ajute oamenii să conecteze alegerea carierei cu provocările aduse de concepte mai largi, precum: economia globală și era digitală. Ce înseamnă asta? Interesele tale sunt limitate de accesul la informație pe care l-ai avut, de mediul socio-economic în care ai crescut.

Născut într-un oraș slab dezvoltat din România, mergând la o școală medie, având părinți din clasa muncitoare cu studii mici sau medii, interesele tale vor fi limitate deoarece și resursele pe care le ai sunt limitate. Ținând însă cont de faptul că accesul la informație poate fi făcut acum foarte rapid prin intermediul internetului, platformelor de învățare online, iar studiile în afară nu mai sunt ceva ce doar cei cu resurse financiare pot accesa, diversitatea intereselor tale se va mări și va crește și oportunitatea de a experimenta lucruri cu care acum 50 de ani, un om cu același mediu de proveniență nu ar fi putut fi în contact.

Ignorarea acestor aspecte implică ideea că există o singură versiune a ta, pe o traiectorie liniară, care are ca rezultat versiunea ta cea mai bună și trebuie să faci ca să atingi acea perfecțiune.

De ce o perspectivă în care îți proiectezi viața exact cum îți proiectezi casa?

Provocările și nevoile pe care le ai, ca individ, le experimentezi in mediul tău unic în care traiești, le interpretezi prin propriul filtru, te adaptezi în modul propriu și le încorporezi în scenariul vieții pe care ți-l creezi. Design-ul vieții presupune ca în alegerea carierei să ții cont de toate aceste lucruri specifice ție pentru a-ți crea o soluție personală.

Când vrei să-ți construiești casa întelegi că nu e vorba doar de nevoile pe care vrei să ți le îndeplinească, ci și de resursele disponibile, mediul în care o amplasezi și cum o adaptezi condițiilor de acolo. Casa are propriile facilități (la fel cum omul are abilități) însă, pusă într-un mediu nepotrivit, s-ar putea să nu primești aprobare de construire sau ca facilitățile pe care ea le are, să nu fie în contact cu mediul (o casă ultra-digitalizată așezată într-un sat slab dezvoltat care nu are electricitate). Cunoaște-te și pune-te în mediul potrivit încât resursele tale să poată fi fructificate și utile.

La Stanford, psihologul Bil Burnett, folosește tehnica design thinking în laboratorul introdus de curând (Stanford Life desing lab). We teach the class what you want to grow up into next este deviza laboratorului.

Mai jos sunt 5 idei care să te ajute să-ți construiești propriul design.

1 Conecting the dots

Dacă vrei să afli ce e important pentru tine trebuie să conectezi răspunsurile la Cine ești, ce faci si ce crezi. La intersecția dintre cele trei se află acel lucru care pentru tine are sens.

  2. Gravity problems

Scenariile de viață reprezintă patternuri pe care le-ai creat/preluat de la cei din jur, iar ce faci mai departe în aceste scenarii este să joci, mai mult sau mai puţin conștient, rolul pe care ți l-ai asumat. De multe ori aceste scenarii sunt inconștient formate, iar rolurile pe care ți le asumi, tot inconștient, îți blochează libertatea.

Conceptul de reframe în design thinking presupune conștientizarea acestor scenarii, dar și diferențierea lor de circumstanțele de viață( sau gravity problems), care ai putea descoperi că sunt lucruri ce nu țin de tine. Odată ce ai descoperit că în viața ta există astfel de circumstanțe, următorul pas este să le accepți și să vezi cum și dacă le integrezi în design-ul pe care ți-l construiești.

 

  3. 3-5 year version of me

Această etapă presupune să creezi 3 versiuni ale tale. Luând ca ipoteză posibilitatea existenței universurilor paralele, construiește 3 astfel de scenarii cu imaginea vieții tale. Vei descoperi lucruri pe care le-ai lăsat cumva în urmă și care de fapt sunt miezul sensului pe care îl cauți.

 

4. Prototip

The future is already here. It’s just unevenly distributed.

Cum ar fi daca ai încerca asta cu adevărat? După ce ți-ai creat prototipul, uită-te în jur, pentru că s-ar putea să vezi oameni care trăiesc deja în viitorul tău. Vrei să devii medic chirurg? Caută oameni ce trăiesc în prezent ceea ce tu vrei să faci și află cum e. Explorează și modul în care poți sau nu integra formarea continuă pe care o ai ca doctor, orele de peste program, stresul și presiunea care se pun pe umerii tăi, împreună cu alte aspecte pe care le vrei în viața ta. De exemplu, poate o trăsătură de a ta este deschiderea spre experiențe și vrei să practici frecvent lucruri noi. Se pot oare cele două îmbina, astfel încât viața ta să aibă un design care pentru tine înseamnă echilibru?

5.Choosing well

Am povestit mai sus despre tehnica de a-ți imagina că sunt mai multe universuri paralele  în care ai ocazia să faci toate lucrurile la care le gândești. Ei bine, atunci când ai doar un univers, ideea nu mai e pe care le elimini, ci pe care îl alegi. De foarte multe ori, simți atunci când faci o alegere bună prin sentimentul pe care îl ai imediat după. Dacă imediat după alegere, te gândești la posibilitatea de a fi ales cealaltă opține, pornești pe o pistă în care nu crezi.

În link-ul de jos, Bil Burnett vorbește mai pe larg despre conceptele pe care le prezintă în laboratorul pe care îl predă la Stanford.

La fel cum viața nu are o traiectorie liniară, sper ca nici ideile din acest articol să nu dispară în momentul în care închizi pagina, ci să se conecteze cu restul experiențelor și gândurilor tale și să te ducă mai aproape de ceea ce cauți.

Comentarii

Lasă un răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.