Muncim prea mult?

Articol preluat din Newsletterul din data de 29 ianuarie

Dedicăm foarte mult timp vieții profesionale și ne asumăm riscul de a generaliza când spunem asta. Cu cât vorbim mai mult de ocupații manageriale și profesionale, în prezent această tendință a ajuns să fie popularizată în rândul oamenilor de succes, de la programul intens care începe zilnic de la ora 5:00-6:00 dimineața, până la serile petrecute citind, bineînțeles tot cu scopul de a ne îmbunătăți abilitățile pentru viața profesională.

În trecut practica era puțin diferită. Dacă făceai parte din categoria de white collars știai că vei investi multă muncă la începutul carierei, câștigându-ți astfel dreptul de a fi recompensat mai târziu și așteptând astfel un mandat cu o funcție cât mai înaltă. Asta se întâmpla frecvent în organizațiile profesionale, birourile de avocatură, firmele de contabilitate, consultanță sau bănci. Văzând acest parcurs mai degrabă ca pe un concurs personal, când ajungeai la finalul cursei recompensa era una mult așteptată: autonomia de a alege cum și cât să lucrezi. Astăzi, această practică nu mai este neapărat valabilă, iar cursa continuă chiar și după ce ai ajuns în roluri de conducere.

Vrem să ne uităm astăzi la ce ar însemna reducerea timpului pe care îl dedicăm vieții profesionale, cât și la câteva exemple care să susțină această mișcare. Primul în ordine cronologică ar fi Henry Ford care în anii 1920-1930 a schimbat săptămâna de lucru de la 60 de ore la 40 de ore și a descoperit că angajații erau mult mai productivi pentru că nu mai erau atât de obosiți.

Revenind în zilele noastre, săptămâna trecută în cadrul Forumului Economic de la Davos s-a discutat despre acest aspect, fiind astăzi susținut și de experți și psihologi. Adam Grant, psiholog la Wharton School din Pennsylvania a decarat că oamenii își pot concentra atenția mult mai eficient dacă se reduc orele de lucru, ajungând să producă la fel de mult, adesea să-și îmbunătățească și calitatea și performanțele muncii, fiind mult mai loiali organizațiilor care le oferă flexibilitatea de a-și îngriji viața din afara muncii.

Așa cum te-am obișnuit, te provocăm să testezi această teorie și să vezi care sunt rezultatele. Dacă tot suntem la începutul săptămâni, încercarea pe care ți-o propunem este să-ți folosești diferit timpul și proporția alocată vieții profesionale și vieții personale. La finalul săptămânii, dacă studiile menționate mai sus se confirmă atunci știm ce adăugăm nou pe lista lui 2019.

Articole similare

To freelance or not to freelance?

Cele mai multe dintre poveștile newsletter-ului nostru se referă la contexte de business, echipe care lucrează în aceleași organizații / companii, fie că vorbim de companii multinaționale sau inițiative antreprenoriale.

Ți-e teamă de succes?

Ți s-a întâmplat să-ți sabotezi singur anumite oportunități? Să te regăsești în fața unor adevărare provocări profesionale sau personale și să fii copleșit de sentimentul de vină încât le-ai lăsat

De ce să te bucuri de vacanță?

Șansele ca mesajul nostru de astăzi să te găsească la birou sunt destul de mici. Cu siguranță însă, oriunde te-ai afla, îți vei verifica emailul și vei încerca să te

Scop și performanță – există o legătură?

Când ne gândim la lucrurile pe care le facem, la elementele din busola noastră interioară care ne ghidează în anumite direcții putem spune că acele elemente au două componente principale: