Quiet Quitting – cum putem răspunde atunci când devenim quiet quitters

Un termen tot mai utilizat pe rețelele sociale, „Quiet Quitting” este un fenomen care a luat amploare în ultimul an, mai ales în rândul angajaților din generația Z sau mileniali, ce presupune o investiție redusă în activitățile specifice muncii, angajament redus față de îndeplinirea sarcinilor de muncă și renunțarea la orice altă sarcină nespecifică fișei postului.

Astfel, unui „quiet quitter” îi este greu să se mai bucure de micile victorii, de cafeaua proaspătă de la birou sau de cozonacul adus de un coleg și, poate cel mai rău, nu mai poate accesa starea de flux în timp ce lucrează.

Sună familiar? Pentru unii dintre noi, descrierea de mai sus poate amintește de un coleg sau doi, în vreme ce pentru alții reflectă o stare pe care o simțim sau am experimentat-o la un moment dat.

Când ne gândim la cauzele acestui fenomen, ar trebui să privim mai întâi înspre oportunitățile de creștere și dezvoltare, conexiunea cu scopul organizației din care facem parte și măsura în care simțim că starea noastră de bine este luată în calcul la locul de muncă. Devenim „quiet quitters” în momentele în care resimțim lipsuri considerabile la nivelul acestor trei planuri.

La final de an, echipa LEADERS vine cu o serie de sfaturi pe care ți le poți da ție sau celor din jurul tău pentru a (re)deveni prezenți la locul de muncă, și nu numai:

  • Cere ajutor. O discuție cu managerul, cu cei mai apropiați colegi sau cu un coach s-ar putea dovedi esențială în a descoperi ce te ține în loc. Dacă ai idei noi, modalități diferite de rezolvare a problemelor sau simți nevoia de o schimbare de rol, găsește-ți vocea și fii de partea ta.
  • Descoperă și definește-ți preferințele. Care sunt sarcinile care-ți plac cel mai tare? Dar cele care îți epuizeaza instant resursele? Există vreo modalitate prin care poți face mai mult din ceea ce-ți place la job?
  • Ai răbdare. Luciana Paulise, leadership coach și autor, ne amintește că s-ar putea ca „job-ul perfect” să nu apară niciodată, pentru că îl construim singuri, de-a lungul timpului, odată ce acumulăm experiență. Deci, acordă-ți timp să te descoperi, să-ți dai seama ce nu funcționează și să începi schimbarea încetul cu încetul. 
  • Evaluează-ți împrejurimile. Câteodată, adevărata problemă se poate ascunde în afara contextului de la locul de muncă, dar în interiorul gândurilor, emoțiilor sau schimbărilor prin care trecem la nivel personal.  

Articole similare

Reziliența – individuală sau de grup?

Colegii mei m-au provocat să reflectez asupra termenului de reziliență cu impact în formarea liderilor. În programele LEADERS dedicate tinerilor profesioniști adresăm reziliența psihologică  ca fiind o competență esențială în

Altruismul în ONG-uri

Prima dată când ne gândim la organizații nonguvernamentale, ne pot veni o sumedenie de cuvinte cheie care să fie reprezentative, cum ar fi: simț civic, responsabilitate socială, beneficii aduse societății,

Iubirea de sine între curaj și blândețe

Cel mai important instrument al unui lider este propriul sine. Iar noi suntem construiți din ce gândim și facem zi de zi. Dar și din ceea ce învățăm și din

Erorile de gândire dau formă realității noastre

Mai bun cu fiecare gând! În urmă cu câțiva ani, la un curs dedicat adolescenților în Constanța, unul dintre participanți fusese foarte demotivat de activitatea în care fusese implicat. “Cum