Revenim într-o toamnă grea, poate cea mai grea de când împărtășim gânduri și idei cu tine, săptămânal. Ne preocupă în continuare leadershipul și modul în care putem să avem performanță în echipe, iar astăzi vrem să vorbim despre un subiect care în mod indirect poate să intervină inclusiv în procesul de leadership: informația. 

Fenomenul de fake news nu este nou, dar contextul actual și modul în care circulă informația permite o creștere exponențială a acestor știri. Ne-am uitat la ce spun specialiștii și ne-am echipat cu o serie de arme prin care putem să identificăm atunci când suntem în fața unor informații false, a unor adevăruri trunchiate sau a unor erori de gândire. Și pornim la drum cu ultimele dintre ele, pentru că de multe ori suntem prada unor informații care au ca scop doar să ne ducă tot mai mult pe un parcurs de gândire pe care ne aflam deja.

Confirmation bias este tendința de a interpreta informațiile într-un mod care ne confirmă credințele, valorile, experiențele anterioare. Cădem pradă acestei capcane atunci când selectăm informațiile care ne susțin opiniile, ignorând informațiile contrare. Partea bună este atunci când reușim să ne dăm seama că ne aflăm în astfel de situații și alegem în mod conștient să variem sursele de unde ne informăm. Partea mai puțin bună este că social media ne poate hrăni acest bias fără să ne dăm seama, acesta fiind exact algoritmul pe care îl folosesc pentru a ne arăta un anumit unghi specific al fiecărei povești. Platforme precum Facebook se bazează pe astfel de algoritmi pentru a ne evalua interesele și pentru a ne oferi informații care ne vor menține atenția. Astfel, două conturi cu interese diferite pot prezenta două realități total diferite. Într-un fel social media reprezintă filtrul prin care vedem realitatea. Ce trebuie să conștientizăm este faptul că realitatea este formată din percepțiile și mini universurile pe în care trăim fiecare dintre noi și doar prin curiozitatea de a explora lumile celorlalți putem să ne formăm o percepție cât mai completă. 

În cadrul informațiilor pe care le primim în bula noastră se vor strecura și informații false, nu doar cele care ne susțin părerile, ci și cele false folosite cu scopul de a manipula și a dezinforma. Cum le identificăm? 

Credibilitatea sursei

Este un site de știri? O sursă nepărtinitoare? Ce alte informații găsești acolo? Răspunsul la aceste trei întrebări te va ajuta cu o primă evaluare. Dacă informația este transmisă mai mult de la o persoană la alta, pe conturi de Messenger sau Whatsapp, fără să fie preluată și de o sursă credibilă, cel mai probabil este falsă. La fel cum o postare pe Facebook, chiar dacă devine virală pentru că este distribuită de multe persoane, nu înseamnă că este și o postare adevărată. 

Informațiile pe care te poți baza în general vin din surse oficiale și le vei găsi sub forme similare pe mai multe platforme, chiar și cele care în general susțin părți opuse ale unui conflict. 

Ce este dincolo de titlu

De multe ori manipularea vine cu titluri senzaționale și în rest este lipsită de conținut sau mesaj clar. Astfel de fake news se bazează pe faptul că suntem expuși la cantități mari de informații în fiecare moment și putem cu ușurință să ne formăm o părere doar dintr-un titlu sau un rezumat al unei idei false sau poate pur și simplu reinterpretate. Conform unui studiu 59% dintre link-urile distribuite în social media nu sunt accesate. Asta înseamnă că mulți ne formăm deja o idee doar din titlu / caption, ba chiar o putem și transmite mai departe, fără să accesăm și să verificăm tot conținutul.

Pentru a ne asigura că inclusiv ceea ce vedem distribuit în Facebook de mulți utilizatori este real, putem urmări link-ul și sursa de unde a venit cu toate detaliile aferente. Mai ales dacă vorbim de informații cu rol de știri, studii, discursuri și opinii ale unor persoane importante / autorități. 

Relevanța în momentul prezent

Putem să facem diferența între o informație reală, actuală, și un fake news care circulă de ceva vreme, uitându-ne la data distribuirii articolului / știrii. Uneori chiar și o informație veche care nu mai este valabilă astăzi poate să aibă un caracter manipulator și să joace rol de fake news.

Apelează la experți
Când ai dubii despre o știre, o informație sau o declarație poți apela la site-uri specializate care se ocupă cu asta. Câteva exemple ar putea fi FactCheck.org, Washington Post Fact Checker, dar și Factual.ro, primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.

Încurajează-ți colegii de echipă / organizație să se informeze din surse credibile și să fie la rândul lor surse de informații reale și verificate. În roluri de leadership suntem datori să fim un exemplu al modului în care consumăm informație / conținut, iar ghidul prezentat astăzi sperăm că te va ajuta să îl aplici și să îl împărtășești și cu echipa ta.

Foto de AbsolutVision disponibilă pe Unsplash

Comentarii

Previous articleScurt refresh al comunicării în leadership
Next articleCum arată vocația ce îți oferă energie pentru viitor?
Adina este trainer LEADERS și creator de content pentru​ programele noastre. S-a specializat, în cei 9 ani de LEADERS, în sponsorship management, parteneriate strategice și în organizarea de evenimente. Gândește în imagini, este pasionată de teatru de improvizație și de pian și veți descoperi aceste pasiuni în toate training-urile sale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.