Sunt motivația, voința și energia resurse limitate?

Ți se întâmplă să te gândești la momente din cariera ta când simți că aveai mai multă disponibilitate decât în prezent? Zilele alea în care făceai sacrificii și stăteai la birou până târziu în noapte, te urcai în tren / mașină să pleci spontan în cealaltă parte a țării pentru a rezolva o problemă pe care ai fi putut să o rezolvi și pe mail, dar presiunea responsabilității depășea căile rațiunii.

Când ne uităm în urmă pare că multe dintre aceste resurse s-au consumat și că suntem deja pe minus pentru că acum, poate, n-am mai face atât de multe sacrificii. Plecând de la acest feeling ne-am pornit într-o mică cercetare și îți prezentăm astăzi părerile specialiștilor care ne-au contrazis cu totul teoria voinței limitate și sperăm ca această conversație să-ți fie utilă și să joace rol de reset în modul în care îți percepi propria motivație, energie sau curaj.

Evan Carter de la departamentul de Psihologie al Universității din Miami a fost printre primii care a contestat teoria voinței limitate, prin meta-analiza sa din 2010, un studiu care contestă descoperirea făcută de psihologul Roy Baumeister care se bazează pe ideea că epuizarea ego-ului este reală și este cauza principală a limitării motivației și voinței. Carter prin cercetarea sa a concluzionat că nu există dovezi ferme care sp susțină epuizarea ego-ului, cât și un alt element foarte important și anume faptul că creierul este un organ și nu un mușchi, și prin urmare nu consumă energie suplimentară cum ar face un mușchi – creierul nostru consumă același număr de calorii pe minut indiferent dacă operăm cifre într-un tabel sau dacă urmărim un clip amuzant cu pisici. 

Care este cea mai importantă concluzie? Voința noastră este limitată dacă noi credem că este limitată. Noile cercetări ne propun o altă explicație a motivului pentru care uneori ne simțim copleșiți și cu voința pe minus. Psihologul Carol Susan Dweck despre care am mai povestit în articole precedente referitoare la cea mai cunoscută publicație a ei, Mindset, a concluzionat că semnele de epuizare a ego-ului au fost observate doar la cei care credeau că voința este o resursă limitată. În studiul său, participanții care au menționat faptul că motivația este infinită, nu au dat semne de epuizare. 

Ce ne demonstrează această teorie? Faptul că valorile și credințele într-adevăr ne guvernează comportamentul, iar ceea ce credem despre propriile limitări poate să devină realitate. 

Uneori lipsa de motivație și voință este strict legată de cât de multă pasiune și emoție pozitivă avem față de activitățile respective. Gândește-te cum lucrezi atunci când ceva îți stârnește curiozitatea, sau când este în concordanță cu o cauză în care crezi? Reușim să intrăm într-o stare de concentrare și flow în care pare că timpul zboară și nimic altceva nu mai contează – nu deschidem o altă fereastră în browser, nu răspundem la mesaje, nici măcar nu îți vine să te uiți la ceas. Astfel, limitarea voinței de fapt poate să vină dintr-o lipsă de interes, poate ni se schimbă prioritățile, poate ceva din ceea ce faci nu rezonează cu valorile tale personale…sau poate pur și simplu avem nevoie de ceva nou.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #143.

Photo by Kristopher Roller on Unsplash

O să fie mai rău înainte să fie bine …

Intrăm într-un nou tip de lockdown (cuvântul anului declarat de către Collins Dictionary în urmă cu două zile), iar noi restricții apar zilnic în majoritatea țărilor europene pe măsură ce traversăm cel de-al doilea val.

Cu toate acestea, există și o serie de vești bune care ne dau speranță pentru un viitor mai aproape decât ne așteptam, vaccinul celor de la Pfizer/BioNTech stârnește conversația despre noul normal, ce trebuie să facem și care sunt următorii pași firești pentru organizațiile noastre.

Am observat în jurul nostru o mică sclipire de speranță care se reflectă la nivel de conversație. Dacă în martie 2020 vorbeam despre o tranziție totală / parțială către online, acum am început să ne gândim la echipele noastre și la o revenire într-o realitate cunoscută. Cât timp mai petrecem online? Cât mai investim în tehnologie? De ce are nevoie echipa noastră pentru a trece cu bine acest aparent ultim rău. Având în față un posibil viitor, organizațiile au început să se adapteze din nou, iar astăzi povestim cu tine câteva direcții generale la care ai putea deja să începi să te gândești alături de echipa ta. Provocările cu care unele deja au început să se confrunte sunt din zona de strategie și planificare (cum arată viața noastră, cum o să comunicăm cu beneficiarii/clienții noștri schimbările, cum asigurăm desfășurarea în condiții de siguranță a noilor noastre activități).

Iată câteva direcții pe care să le discutați cu echipele pe care le conduceți, sau cu liderii din organizațiile voastre:

  • Managementul revenirii la un nou normal: o analiză a impactului economic pe care îl va avea o nouă tranziție (poate din online total către produse și servicii într-un mix de online & offline), o strategie care să cuprindă mai multe scenarii, nu doar cel în care va exista o revenire sigură, cât și un plan de comunicare eficientă a acestor schimbări (în interiorul și în exteriorul organizației). Este bine ca începutul anului să ne găsească cu resursele necesare unei noi tranziții (poate că o trecere de la investiții la economii să fie exact lucrul de care ai nevoie pentru a face față rebound-ului). Cel mai important aspect este acela de a vă asigura că îi țineți aproape și informații pe oamenii din organizație, pentru că o nouă schimbare va depinde foarte mult de disponibilitatea lor.
  • Climatul de lucru și atmosfera din echipă: vom reveni cu siguranță în birouri, poate doar pentru întâlniri, poate doar pentru interacțiunile cu clienții, sau pur și simplu ne vom întâlni pentru că așa este natura organizației / business-ului din care facem parte. Apariția vaccinului nu va presupune dispariția virusului. Așadar este foarte important ca interacțiunile să fie foarte bine planificate, fiecare spațiu trebuie gândit ca un câmp minat cu fluxuri clare de  intrări și ieșiri, măsuri de siguranță puse la punct și o comunicare excelentă. Pentru că în primul rând atmosfera din echipă depinde de cât de în siguranță se vor simți colegii tăi. Tot în dinamică echipei tale poate va fi utilă o analiză a tipurilor de roluri pe care le aveți și a modului în care anumite roluri sunt dependente de interacțiunea umană, iar altele își pot continua activitatea remote. Chiar și după ce pericolul va fi îndepărtat 100%, această analiză de roluri poate să-ți releve o nouă formă de organizare pentru echipa ta, poate cu o nouă structură de costuri (treceri de la angajați la colaboratori sau de la program fix la rezultate evaluate pe bază de obiective).
  • Poziționarea brandului și comunicarea acesteia: cine sunteți voi? Poate vă încadrați în categoria de organizații care până în martie 2020 a avut o prezență 100% offline și nicio linie de business orientată pe online, iar în momentul de tranziție v-ați adaptat și ați făcut o schimbare la 180 de grade. Sau, poate, sunteți o organizație care și-a continuat activitatea offline, iar schimbările s-au reflectat în dinamica de lucru, măsuri noi de siguranță care au afectat cât, cum și de unde interacționăm. În orice scenariu v-ați afla, este important să vă gândiți cine veți fi începând cu 2021. Ce se păstrează din direcțiile noi de business descoperite în pandemie (specialiștii recomandă menținerea noilor direcții și în afara constrângerilor pandemice deoarece asta ne va asigura reziliența față de următoare schimbări).

Organizațiile, dar mai ales oamenii din organizații, au nevoie în perioada asta de comunicare și conversație. Așadar, profită de timpul pe care îl ai cu echipa ta pentru a-ți imagina un 2021, iar încurajarea noastră este să vă lăsați imaginația liberă la cât mai multe și diverse scenarii.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #142.

Photo by Headway on Unsplash

Surse de încredere în sine

Este imposibil ca în perioada asta să nu fi fost la curent cu alegerile din Statele Unite ale Americii, articole, statistici, discursuri și dezbateri prezidențiale. Ce este mereu surprinzător în aceste discursuri este un anume fel de încredere în sine pe care îl regăsim mereu la candidații politici, dar și la cei care au urmat școli de diplomație, comunicare, drept, în SUA. Această încredere reprezintă de fapt o influență personală care transpare din postură, voce, cuvintele alese, modul în care o persoană vorbește.

Îți propunem astăzi o conversație despre comportamentele și obiceiurile pe care le putem adopta în viața noastră care să ne întărească încrederea în noi înșine: și prin modul în care ne percepem noi pe noi și prin ochii celorlalți.

Încrederea în sine este un aspect foarte important din viața noastră, atât la nivel personal, cât și la nivel profesional, și din acest motiv suntem într-o luptă continuă pentru a o dezvolta. Unul dintre motivele acestei lupte este faptul că de multe ori încrederea în sine vine ca urmare a unor reușite, iar aceasta este adesea dependentă tot de factorul încredere. Un alt factor interesant este efectul de multiplicare: oamenii încrezători le inspiră și celorlalți încredere. Gândește-te la colegii de birou și la cei care indiferent de situație sunt optimiști, curajoși, au mereu un plan sau sunt gata să improvizeze. Ei sunt un magnet pentru ceilalți oameni și asta tocmai pentru că stârnesc în noi încrederea de care avem nevoie.

Există câteva elemente de care trebuie să ții cont dacă vrei să-ți dezvolți încrederea în tine și te provocăm să le testezi:

  1. Limbajul corpului: Nonverbalul tranmite mesaje atât către exterior, cât și către noi înșine. Astfel, o postură poate să ne transmită faptul că avem sau nu încredere în momentul și situația respectivă. Încearcă să-ți ajustezi corpul într-o poziție verticală, nu sta aplecat în niciun sens pentru că și astra poate să transmită ceva. Când gesticulezi, folosește mișcări ample, cu o poziție a brațelor și palmelor cât mai deschisă și aproape de corp. Fă contact vizual cu cei cu care vorbești și păstrează-l cu încredere, nu fugi cu privirea ci aisgură-te că mișcările tale sunt lente și sigure. 
  1. Asigură-te că ești informat: de multe ori lipsa de încredere în noi vine din gândul că e posibil să nu știm suficient de mult. Fie că ținem o prezentare, fie că mergem la o întâlnire de business, un research temeinic o să ne ajute să eliminăm multe dintre fricile care duc la pierderea încrederii. Totodată, poți să-ți faci constant evaluări și să te descoperi din perspective noi, fie că-ți faci o listă cu lucrurile la care ești foarte bun, sau îți faci un update la proflul de LinkedIn, este important să fim conștienți de lucrurile pe care le știm, în același timp în care suntem concentrați pe învățare și dezvoltare continuă.
  1. Dezvoltă încredere în ceilalți: îți spuneam că este contagioasă încrederea pe care o emanăm, iar atunci când manifestă comportamente care să îi ajute pe ceilalți să aibă încredere în ei, ne asigurăm că întreținem un mediu propice dezvoltării. Spune-le oamenilor din echipa ta care sunt lucrurile pe care le admiri la ei, pune-i în situații noi și asigurându-i că au sprijinul și încrederea ta. Vei vedea că astfel de comportamente sunt răsplătite prin susținere, curaj și o doză nouă de încredere în tine. 

    Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #141.

    Photo by marcos mayer on Unsplash

Radu Păltineanu – Primul pas e cea mai grea decizie

Român-canadian, alpinist, cicloturist și blogger, Radu este mai presus de toate un pasionat al aventurii și călătoriei. 

Dacă în 2013 traversa în echipă mare parte a Scandinaviei și Europei de Est pe bicicletă pentru a trage un semnal de alarmă în privința proiectului minier propus la Roșia Montană, anul ce a urmat, a decis să traverseze Europa și Asia Centrală cu autostopul. Cu ocazia încheierii expediției de peste 14,000 de km parcurși cu autostopul de la Paris la Teheran, în Iran, Radu organizează și o ascensiune pe vârful Damavand (5671 m), cel mai înalt vârf vulcanic al Asiei, începând astfel proiectul “7 Volcanic Summits”. În 2015, Radu și-a propus un proiect și mai ambițios, și anume să fie primul român care traversează cele două Americi pe bicicletă, din Alaska până în sudul Argentine. A pedalat prin toate țările nord, central și sud americane. Pe scurt, asta înseamnă peste 34,000 de km de pedalat, 22 de țări și multe dificultăți și obstacole. 

Pandemia l-a prins pe Radu în Noua Zeelandă, așa că a decis să ia această întâmplare ca pe o provocare și să treverse cele două insule ale Noii Zeelande pe jos, împreună cu partenera sa de viață Irina.

Am discutat cu Radu când încă era pe insula de nord și a fost una dintre cele mai deschise conversații. Am vorbit despre frici, fuga de durere, incertitudinea venită din 95% de necunoscut în expedițiile sale, dar și despre întâlniri cu oameni care i-au marcat viața, precum José Mujica, fostul președinte al Uruguayului. 

Ascultă episodul integral Dancing with the fear și pe Spotify

Fuga

„A fost o fugă. La mine a început ca o fugă și a rămas o fugă până foarte recent și chiar și acum uneori fug. Am început să îmi depășesc aceste granițe încă de la 10 ani, când plecam de la Piatra Neamț la Bicaz sau la Bacău cu trenul și încercam să conving și alți copii să meargă cu mine. Sigur era și dintr-o lipsă de empatie, dintr-o lipsă de conexiune cu cei apropiați și o nevoie de a fugi de anumite dureri.”

„În România trauma una este foarte profundă și ramificată și oamenii nici măcar nu realizează chestia asta și eu nu sunt o excepție. Sunt o excepție în sensul că am încercat să fug de ea prin călătorii, am încercat să mă regăsesc în mediul natural de care sunt foarte atașat. Mă gândesc cât de mult avem nevoie, societatea românească, de empatie. Noi nu avem  încă un mediu empatic în care oamenii sa se exprime liber, in care să existe emoție.”

„Mereu a fost un challenge de a depăși granița orașului, apoi a județului, apoi a țării și așa mai departe. Și parcă chestia asta îmi oferea o expasiune extraordinară. Să știi că ești parte din univers și nu ai o limitare.”  

S-a întors în România anul trecut, după 15 ani de pauza. „Pare că există un fel de psihoză din care nu mai putem ieși. Foarte multă lume se simtă blocată în situația sa, în familia sa, în țară. D-asta cred că mulți au luat și calea exilului, cum au făcut-o și părinții mei.”

Acel prim pas este cea mai grea decizie pe care poți să o iei.”

„Acel prim pas este cea mai grea decizie pe care poți să o iei. Și eu văd asta în fiecare zi. De la primul pas pe care îl fac dimineața, ăla e cel mai greu. La primul pas într-o aventură de 3000, de 35 de mii de km, e cea mai grea decizie și cea mai grea fază. Primul pas. Restul vine mult mai ușor. Apoi dacă îți pui mintea, poți ajunge până la urmă oriunde. Să știi să îți învingi frica înseamnă și a știi să faci un prim pas către o schimbare sau către un dialog, către un dialog.

Despre incertitudine

„În orice facem cred că obiectivul e important, pentru că îți dă structură.”

„Eu dacă știu 5%, maxim 10% din ceea ce are să se întâmple pe traseu, sunt deja happy. Sunt deja mulțumit cu acei 5% pe care îi știu și care îmi oferă o certitudine. Restul de 95% e acel potențial pe care îl absorb cu toată dăruirea, cu toată nebunia mea. Fix acolo e practic entuziasmul aventurii și motivația de-a o face. În acel 95% de necunoscut. Până la urmă, întreg potențialul nostru egidă în necunoscut.”

Frica

„Trebuie să învățăm să ne simțim ok cu tot spectrul emoțional. Cred că asta face parte din a-ți învinge frica. A știi faptul că atunci când simți durere e la fel de normal ca atunci când simți bucurie. Cred că e foarte normal să simțim și frică și rușine și bucurie. Să și râdem, să și plângem.” 

„Atunci când îți reprimi acele emoții, bineînțeles că nu ai cum să treci peste frică. Frica e doar acolo. Doar un impediment și atunci când tu reușești să realizezi că a simții durere și a merge profund în acea durere, e de fapt la fel de normal ca atunci când te bucuri că ai luat 10 la BAC sau că ai avut o mărire de salariu sau că ți-a reușit proiectul pe care ți l-ai propus, cred că se schimbă complet ecuația și ai mult mai multe ustensile la dispoziție pentru a-ți învinge fricile și a ieși în afara zonei de confort.„

„Momente ca cel din Bolivia, când eram la peste 6000m altitudine, încercam să fac ascensiune pe masivul Karina Cota și m-a prins o furtună de zăpadă cu trăsnete. Eram cu pioletul în mână, pe un versant dezgolit, n-aveai nici unde să te ascunzi și trăsnea la doi pași de mine. Nu mă așteptam ca cineva să acționeze, dar am zis că măcar dacă mor acolo să se știe locația, ultima locație.”

„Poate vă gândiți că atunci când ai o armă în față îți e teamă. Și acum mă gândesc și eu uimit că nu mi-a fost teamă în momentul când mi-au pus arma în față, pentru că a intrat furia. Și uite, furia poate să fie un sentimentul mult mai puternic și mult mai necontrolabil decât teama.”

„Frica e necesară. E un fel de emoție care îți dă o structură și normal, te protejează. Din punct de vedere al evoluției, ne-a protejat specia. Frica e necesară, e biologică, e ok și îți dă o structură, te apără de anumite situații. În același timp, când intră prea tare în tine și te limitează, iar nu-i bine.”

„Au fost momente cum e in Patagonia, din Țara de foc. M-a prins chiar înainte să ajung în Ushuaia. Am fost prins într-o furtună de zăpadă, cu vânt extrem. Eu nu mi-am ancorat bine cortul și era să mă măture. Să mor de hipotermie. A trebuit să ies din cort, cortul la pământ, nu mai puteam să dorm în el, nu mai puteam să fac nimic, vântul mătura în direcția opusă și singurul meu noroc a fost că la 2km distanță erau niște barăci ale unor muncitori de la drumuri și asta m-a salvat.”

Proiecția fricii

„Până la urmă, ca să urci acel munte de 6300m, de 8000m, ca să faci acel traseu de 35000km sau orice aventură de acest gen și să îți depășești anumite limite, trebuie să mergi puțin împotriva a ceea ce ți se pare omenesc sau care nu ți se pare natural. Și atunci când mergi o să vezi că perspectiva este mult mai largă decât cea care ne-o imaginăm noi la început.” 

Menirea

Despre îndoială de a fi pe drumul cel bun. „ Da, sigur că da. Păi am destule persoane în jurul meu să îmi zică că nu asta e calea, că nu fac bine. Nu, Radu. Dar asta vine și de la faptul că la mine în familie în momentele în care aveai o reușită niciodată nu erai validat. Dacă am intrat la universitatea McGill din Montreal. Ai mei nu erau genul de persoane care să zică ce tare ești, ce viteaz ești, ce bun ești! 

„Simt și eu o culpă că poate în 2015, trebuia în loc să mă fac explorator, să mă duc să lucrez pe un salariu decent la Microsoft sau la Facebook sau la Google. Că până la urmă am terminat facultatea de IT, puteam să fac complet altceva.”

„Dar până la urmă vocile alea sunt undeva acolo și tu îți vezi de drumul tău și te simți bine cu ceea ce faci tu. Eu mă simt bine să fiu în natură, știind că în ziua aia voi face 30-40, poate mai mult, poate mai puțin de km. Să încalț niște colțari și să iau în mână un piolet pentru că am de trecut un pas montan mai dificil, trebuie să iau un caiac ca să traversez un rău. Din asta îmi iau mare parte din bucuria vieții.”

E o universitate ceea ce fac.

„E o universitate ceea ce fac. E un proces întreg de învățare. Nu trece o zi să nu mă confrunt cu niște aspecte noi, să nu învăț chestii noi.”

„Până la urmă noi simțim atât de multe prejudecăți că, câteodată, din cauza acestor prejudecăți și acestor clișee, nu putem să ne urmăm adevăratele noastre pasiuni și nu putem să ne dezvoltăm în direcția în care am vrea.” 

„Sunt foarte mulți copii care poate într-o zi vor lua o cale sau vor știi că e ok să fii diferit și să vezi lucrurile diferit. Cred că asta îmi doresc cel mai mult când merg în școli și când vorbesc cu copii. Dacă peste ani voi auzi că unul-doi dintre ei s-au făcut regizori și nu s-au dus să facă IT așa cum le-a zis mama și tata, sau nu s-au dus să se facă doctori, sunt fericit.”

Ascultă episodul integral Dancing with the fear

Cum să-ți dezvolți o mentalitate de creștere în pandemie?

Pe fiecare dintre noi, pandemia ne-a afectat într-un anume fel: am devenit mai anxioși, ne-am schimbat complet stilul de viață, am devenit mai recunoscători, am descoperit noi pasiuni sau pur și simplu am fost pe survival mode în ultimele luni.

Finalul de an se anunță mai tumultuos decât am fi sperat și se pare că oficial 2020 nu a fost un an spre care să ne uităm în urmă cu bucurie, ci poate mai degrabă cu speranță și compasiune. 

Spuneam că am fost afectați diferit de pandemie, iar subiectul pe care vrem să-l abordăm astăzi se uită la două extreme pe care cu siguranță poate le-ai întâlnit și tu la tine sau la cei din jur: mentalități fixe și mentalități de creștere.

Pentru cei care au reușit să-și păstreze echilibrul, mentalitatea de creștere a însemnat în primul rând un focus mai mare pe câștiguri și nu pe pierderi, identificarea oportunităților atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am propus, concentrarea pe a ne îmbunătăți și a învăța decât pe a dovedi. 

Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a-ți ajuta gândirea în această perioadă și pe care te provocăm să le încerci, mai ales în context de leadership: 

  1. Cum ne raportăm la învățare și experiențe noi:
    Dacă privim aceste aspecte printr-o mentalitate fixă, vom presupune faptul că inteligența și capacitatea noastră creativă sunt date statistice pe care nu le putem schimba în mod semnificativ. Astfel, vom căuta cu disperare succesul și vom încerca să evităm eșecurile deoarece acesta este modul în care vom simți că suntem inteligenți.

Printr-o mentalitate de creștere, vom putea vedea că eșecul de cele mai multe ori nu ni se datorează doar nouă, nu este o dovadă clară a lipsei de inteligență ci poate fi o oportunitate pentru creștere și dezvoltare de noi abilități.

  1. Cum ne raportăm la feedback și critici:
    În mentalitatea fixă o să fugim adesea de greșeli și de sentimentul de rușine asociat acestora. Fie o să dăm vina pe alții, fie o să devenim defensivi atunci când suntem criticați – cam acestea sunt opțiunile atunci când privim lucrurile dintr-o mentalitate fixă. O mentalitate de creștere ne va ajuta să integrăm feedback-ul tot într-un proces de învățare, să ne inspirăm din părerile celorlalți și să nu le luăm personal. 
  1. Aprobarea celorlalți vs. învățare:
    Căutarea constantă a aprobării te poate împiedica din a-ți dezvolta o mentalitate de creștere. Dacă vei investi resurse de timp și energie să te cunoști și să te înțelegi mai bine, să ai mai multă încredere în tine, atunci nu vei mai fi dependent de ce spun ceilalți și implicit vei putea accelera procesul tău de învățare. Ești singura persoană care va fi mereu acolo pentru tine în viața ta, așa că ești singura pe care trebuie să o impresionezi.

Photo by USGS on Unsplash

Micro obișnuințe pentru viață!

Prin natura noastră suntem guvernați de obiceiuri. Aproximativ 45% dintre activitățile zilnice reprezintă obișnuințe pe care le executăm automat, fără prea multe gânduri. Deoarece multe dintre aceste obiceiuri apar în afara spectrului gândirii, ne este greu să percepem cât de mult ne influențează de fapt. 

Este nevoie de timp pentru a schimba obiceiurile din viața noastră, multă muncă și voință. Chiar dacă sunt atât de prezente în viața noastră, schimbarea lor înseamnă un proces prin care creăm noi procese de gândire, noi modele care urmează să facă parte din viața noastră. În acest context, îți propunem astăzi o listă de micro obiceiuri, schimbări mici pe care le poți testa și ale căror efecte rapide te vor ajuta să-ți dezvolți cu o mai mare ușurință un comportament într-un mod sustenabil. 

  1. Rutine de seară
    Când a fost ultima dată când ai adormit fără să-ți consumat ultimele resurse de energie în ecranul telefonului sau la un serial? De cele mai multe ori în situațiile asta reușim să adormim fiind epuizați și fără să avem vreun beneficiu direct. Propunerea pe care ți-o facem este să încerci să înlocuiești aceste obiceiuri vechi cu o rutină nouă de seară. Imaginează-ți că energia pe care o consumi în fața unui ecran, pe care trebuie să o consumi în pregătirea ta pentru somn, o poți folosi făcându-ți planul pentru ziua următoare (și nu pe un telefon), pregătindu-te mental pentru activitățile care știi că te așteaptă la birou sau în viața personală. Poți să-ți planuiesti ce ți-ar plăcea la micul dejun și vestimentația pentru a doua zi. O astfel de rutină te ajută să-ți consumi energia eficient și să te bucuri de timp în afara ecranelor chiar înainte de somn.
  1. Oferă-ți timp pentru decizii
    Este foarte ușor să comunicăm rapid în această perioadă, apelurile telefonice se transformă în mesaje vocale scurte și intense, mailurile au trecut mai degrabă pe Whatsapp sau Messenger datorită timpului mult mai scurt de răspuns, și astfel toată lumea se așteaptă la răspunsuri imediate. Cum ar fi ca în această perioadă să le spui celor care îți trimit mesaje directe să mai aștepte puțin. Să nu iei imediat o decizie doar pentru că vine printr-un canal direct de comunicare ci să-ți oferi timp pentru a o analiza? Pe termen lung, vei economisi mult timp pierdut și vei evita multe dezamăgiri.
  1. Revizuiește modul în care adresezi întrebări
    În loc să pui întrebări pe care să le încarci cu propria opinie, gândește-te și refomulează-le sub formă de întrebări deschise, întrebări la care nu se poate răspunde simplu cu Da sau Nu, ci unele în care să poți lua cât mai multă informație de la interlocutorul tău. Câteva exemple de astfel de întrebări ar fi “Ce părere ai despre…?”, “Care este experiența ta cuc….?”. Acest obicei te va ajuta să ai o perspectivă deschisă și să inițiezi conversații mai profunde, să devii un om mai empatic și să nu influențezi cu propria ta perspectivă. Imaginează-ți câtă înțelepciune vei dobândi pe termen lung.

  2. O conversație pe zi
    În fiecare zi, alege să suni sau să-i scrii din propria inițiativă unei persoane apropiate. Fiecare dintre noi avem prieteni, colegi, oameni dragi cu care nu am mai vorbit de luni de zile și pe care îi amânăm constant pentru când vom avea mai mult timp. Ai nevoie doar de câteva minute pentru a investi într-o relație, iar beneficiile pe care le poți avea sunt atât la nivel mental, emoțional, cât și profesional – imaginează-ți ce network puternic vei avea și cum tot mai mulți oameni din viața ta vor afla ce faci, la ce lucrezi și care îți sunt provocările. 

Pentru că toamna aduce cu ea multă schimbare, te încurajăm să încerci micro obiceiuri tocmai pentru a-ți păstra energia, dar și pentru a-ți exersa constant mușchiul obișnuințelor.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #139.

Photo by Content Pixie on Unsplash

Distanțare și continuare

Aflăm zilnic despre noi și noi restricții și pare că ne aflăm încă departe de petrecut departe de colegi, de viața de birou, de întâlnirile face to face și prânzurile împreună. Sunt multe lucruri care se întâmplă online din martie 2020 și care probabil vor rămâne așa pentru o bună perioadă de timp.

În cele șapte luni pe care le-am petrecut la distanță, prin trial and error, au fost redefinite procese precum învățarea, socializarea, negocierile sau întâlnirile de business. Astfel, vrem să împărtășim cu tine câteva dintre lucrurile noi descoperite în interacțiunile online, tehnici pe care le poți aplica începând de azi în întâlnirile tale virtuale.

  1. Conexiune ȘI Conectare

Primul lucru pe care îl verificăm atunci când ne conectăm într-un meeting online este stabilitatea conexiunii. Suntem norocoși deoarece în România ne putem bucura de un raport foarte bun al vitezei internetului și prețului pe care îl plătim. Iar dacă lucrurile astea sunt deja aranjate este momentul să te ocupi de partea a doua și anume conexiunea umană. Există câteva lucruri pe care le poți încerca pentru a avea parte de întâlniri virtuale reușite: camera on (vorbește-le colegilor tăi de întâlnire despre importanța încrederii și faptul că toată lumea se simte mai în siguranță atunci când ne putem vedea unii pe ceilalți); adresare directă (folosește pretextul online-ului pentru a simula o conversație reală – adresează-te direct colegilor cu care vrei să vorbești și implică-i pe toți în discuție); spațiul personal (în întâlnirile informale invită-i pe colegii tăi în spațiul tău de acasă, lasă-i să te întrebe despre cărțile pe care le văd în background sau decorațiunile interioare); conversații ghidate / exerciții de networking (la începutul întâlnirilor poți să ai câteva minute de conversație ghidată de tine sau colegii tăi, care să ia forma unor exerciții de networking: ex. Să vorbiți despre cum v-ați făcut cafeaua acasă și ce fel de cafea preferați să beți). 

  1. Magia online-ului
    Sunt multe lucruri pe care le puteam face în întâlnirile față în față, dar sunt și mai multe lucruri pe care le putem face online și nu le-am putea face în alt context. Tehnologia este alături de noi și o putem folosi în întâlnirile sau cursurile noastre online astfel: suport audio și video (prin funcția de Share Screen sau Share Audio poți oricând să accesezi orice resursă video online, totodată, prin audio only poți folosi muzică pe fundalul anumitor conversații, mai ales în training-uri poți să folosești muzica de fundal pentru a crea o anumită emoție sau a da un anumit ritm conversațiilor; instrumente interactive (pe Zoom te poți bucura de funcții precum Breakout Rooms – poți împărți o grupă de participanți în oricâte feluri ai nevoie, poți gestiona camerele cu un singur click și te poți “plimba” prin camere cu ușurință), poți pune întrebări audienței și poți genera diagrame active prin funcțiile de Polling sau folosind aplicația Mentimeter, poți crea board-uri interactive unde puteți “lipi” post-it-uri cu idei fiecare dintre voi prin aplicații precum Miro. Toate acestea sunt la un click distanță și îți pot facilita un proces de predare / un meeting foarte mult prin scurtarea timpului – nu mai ești nevoit să te conectezi la un proiector – prin rezultate interactive – participanții văd direct impactul lor în conținutul prezentării.
  1. Limbajul semnelor
    Când suntem online putem să ne folosim de elemente din limbajul semnelor pentru a încuraja interacțiunea și empatia. Unul dintre motivele oboselii cauzate de întâlnirile online este acela că aceste întâlniri deseori capătă mai multă atenție decât conversațiile față în față – trebuie să fii mereu atent să nu pierzi pe cineva din conversație / să cauți aprobarea celorlalți sau chiar persoane care să devină parteneri de conversație În plus, s-a arătat că decalajul în timpul de răspuns scade conexiunea personală și interesul.Prin limbajul semnelor poți introduce câteva gesturi care să ia din greutatea acestei oboseli și care să încurajeze empatia între participanți: de ex. Gesturi care să arate aprobarea sau dezaprobarea față de o idee, gesturi care să transmită ideea de și eu simt la fel, sau gesturi care să arate disponibilitatea de a prelua o idee și a o continua.

Te provocăm să încerci aceste tehnici în următoarele tale întâlniri și să rămâi deschis către modalitățile în care tehnologia ne aduce mai aproape în această perioadă. Credem că am trecut mulți prin șocul inițial și acum suntem pregătiți cu adevărat pentru ceea ce înseamnă adaptare pe termen lung.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #138.

Photo by Brooke Cagle on Unsplash

Garrett Motion și Leaders vor pregăti 200 de studenţi pentru job-urile viitorului

  • Garrett Motion şi Fundaţia Leaders dau startul unui amplu program educaţional în mediul digital
  • Până la 200 de studenţi pot beneficia de cursurile, atelierele şi sesiunile de mentorat din cadrul proiectului
  • Studenţii pot aplica, gratuit, până la data de 15 octombrie

Garrett Motion, furnizor de tehnologii de vârf pentru industria auto, şi Fundaţia Leaders dau startul unui amplu program educaţional digital, care vizează domeniile Ştiinţei, Tehnologiei, Ingineriei şi Matematicii (STEM). La atelierele digitale sunt aşteptaţi să se înscrie până la 200 de studenţi.

Garrett a colaborat cu Fundația Leaders pentru a dezvolta curricula și implementa ambițiosul proiect – denumit “The Next Generation of Innovators”.

Născut din angajamentul companiei pentru o cultură a inovației și în conformitate cu programul de sustenabilitate al Garrett – WeCare4, proiectul “The Next Generation of Innovators”  își propune să ofere un cadru educaţional și de mentorat studenţiilor din universităţi cu profil tehnic şi economic, încurajându-i să urmeze o carieră în domeniile STEM.

Dezvoltate inițial ca activitate de clasă, echipele Garrett și Leaders au lucrat rapid pentru a transfera programul educaţional pe o platformă virtuală, astfel încât tinerii să poată beneficia în continuare de cele mai bune programe extracurriculare și să se conecteze la cele mai noi tendințe din domeniile lor de studiu.

 “Educaţia este fundamentală pentru inovaţie şi pentru progresul societăţii. În Garrett Motion, educaţia este unul dintre pilonii culturii organizaţionale. Garrett investeşte constant atât în dezvoltarea angajaţilor noştri, cât şi în pregătirea tinerelor talente”, a declarat Constanţa Nazarcu, Managing Director Garrett Motion International Services – companie care opereaza centrul de dezvoltare software şi biroul de servicii corporate Garrett din Bucureşti.

“Avansul tehnologiei schimbă într-un ritm mai rapid ca niciodată felul în care trăim, lucrăm şi gândim, făcând educaţia STEM un domeniu critic. Mai mult, pentru fiecare dintre noi, este vital să investim timp şi efort în dezvoltarea noastră şi să ne pregătim cât mai bine pentru un viitor care bate la uşă”,  a completat Constanţa Nazarcu.

 “Atelierele dezvoltate de Fundatia Leaders în parteneriat cu Garrett Motion îşi propun să ofere studenţilor o resursă educaţională în completarea celei universitare. Ne dorim ca aceste ateliere să fie cât mai interactive şi să ofere participanţilor mai mult decât cunoştinţe: să le ofere inspiraţie”, a declarat Beatrice Alexandrescu, director de programe, fundaţia Leaders.

Programul, care se va derula exclusiv online, se va derula în două sesiuni: octombrie – noiembrie 2020 şi aprilie – mai 2021, iar numărul locurile disponibile la fiecare workshop va fi cuprins între 25 şi 50, în funcţie de tematică. Studenţii interesaţi se pot înscrie la sesiunea din această toamnă completând următorul formular. Toate atelierele vor fi live şi vor oferi mai mult decât cunoştinţe tehnice, fiind gândite ca un ghid către job-urile viitorului.

 “Ne dorim ca participanţii sa poată interactiona cât mai mult cu trainerii şi mentorii din cadrul proiectul, să existe un dialog care să îi ajute să identifice ariile noi pe care ar trebui să le exploreze pentru a fi cât mai bine pregătiţi pentru viitor”, a adăugat Beatrice Alexandrescu.

Exercițiu civic

Zilele acestea suntem parte dintr-un proces complex care va avea efecte asupra fiecăruia dintre noi. Când vorbim despre alegeri de multe ori ne concentrăm asupra celor care pot vota, însă acest proces vizează toți membrii unei societăți și este important să ne dăm seama cum ne putem implica activ, orice vârstă, background educațional sau profesie am avea și cel mai important, este un proces care merge mai departe de vot în sine și presupune o implicare activă și continuă.

Conversația pe care vrem să o avem astăzi nu este despre politică în mod direct, ci despre un rol de leadership pe care fiecare dintre noi îl avem și pe care de multe ori nu știm cum să-l manifestăm, rolul de cetățean.

Pornim călătoria de la primele lecții de educație civică: civic, un cuvânt derivat din latinul civics care înseamnă legătură cu un cetățean. Educația civică reprezintă astfel studiul aspectelor teoretice, politice și practice ale cetățeniei, cât și drepturile și obligațiile acesteia. Include de asemenea și studiul dreptului civil și al codului civil, studiul rolului cetățenilor în funcționarea și supravegherea guvernului. 

Care sunt acele comportamente prin care ne putem manifesta rolul de cetățeni activi?

  1. Fii activ în comunitatea ta

Un bun cetățean este activ în comunitatea din care face parte. Participă la viața socială a comunității și caută modalități de a face comunitățile lor un loc mai bun pentru toți ceilalți. Atunci când apar probleme în comunitate, cetățenii activi caută modalități de a o rezolva. 

În fiecare zi poți face mici alegeri pentru a-ți manifesta acest rol de cetățean activ: poți alege să cumperi de la producători locali și să susții micile afaceri din comunitatea / cartierul / orașul tău, poți participa la evenimentele din comunitate pentru a te conecta mai ușor cu oamenii și preocupările locale, poți să propui și implementezi proiecte în micro comunitatea din care faci parte – de ex. în blocul în care locuiești, poți propune inițiative care să-ți îmbunătățească viața atât ție, cât și vecinilor tăi.

  1. Asigură-te că ești informat corect

Când acționezi ca un cetățean activ, devii un lider pentru cei din jurul tău și astfel ești responsabil de informațiile pe care le transmiți mai departe. Este important să rămâi deschis mai multor puncte de vedere, să verifici informațiile din multiple surse și să te asiguri că aceste surse sunt credibile. Totodată, atât pentru tine, cât și pentru cei din jurul tău, te va ajuta să rămâi conectat atât la știrile locale, cât și la cele internaționale pentru context și perspectivă, să-ți menții un interes ridicat pentru literatura istorică și politică a lumii.

  1. Fii un exemplu pentru ceilalți

Îți spuneam că rolul de cetățean activ este un rol de leadership pe care fiecare dintre noi îl primim atunci când suntem parte dintr-o comunitate. Din acest motiv, pentru toți ceilalți, putem servi drept exemplu, reper, putem să manifestăm comportamente pe care la rândul nostru ne-am dori să le vedem la ceilalți.

Gândește-te la o persoană pe care o admiri din comunitatea ta, poate fi o persoană cunoscută, un vecin sau un coleg, imaginează-ți cum ar fi dacă fiecare dintre noi am împrumuta din ceea ce face acea persoană?

Putem începe cu un set de valori personale pe care să ni le cultivăm, valori precum onestitate, integritate, responsabilitate, bunătate, autodisciplină. Poți începe cu un proces de autocunoaștere și autoevaluare – verifică ce abilități poți adăuga pe lista ta personală pentru a deveni un bun cetățean.

Când vom înțelege că acest rol trebuie manifestat zilnic, nu doar o dată la patru ani, și lumea din jurul nostru se va transforma odată cu noi.

Publicat prima dată în Newsletterul LEADERS #137.

Photo by Priscilla Du Preez on Unsplash

Noul sezon Leaders Explore Online

Peste 6000 de liceeni au trecut prin programele LEADERS dedicate. LEADERS Explore este pasul către viitor.

Din această toamnă facem echipă cu Lidl România și organizăm împreună 6 ediții de Leaders Explore Online pentru 210 elevii de liceu din județele Prahova, Suceava, Gorj, Mureș, Neamț, Hunedoara și Caraș Severin.

Dacă ți-ai pus vreodată întrebarea “cine sunt eu?” sau “ce trebuie sa fac?”, dar nu ai găsit un răspuns pe măsura așteptărilor tale? Probabil, programul LEADERS Explore te poate ajuta. 

Ești parte a unei generații, dar ești unic. LEADERS Explore este programul de leadership care îți răspunde la întrebarea cine sunt eu?”. Fundația LEADERS, a luat tot ce a învățat în ultimii 20 de ani alături de cei 30 mii de absolvenți, și ți-a pregătit trei luni de autocunoaștere, autodepășire, testare a limitelor și accesul la o comunitate unită, din care vei face și tu parte.

Programul este finanțat de Lidl România. Aplică pentru una dintre bursele de participare pentru Gorj, Suceava și Prahova până pe 2 octombrie pe https://ldrs.me/elevi. Înscrierile pentru restul comunităților vor fi deschise în noiembrie.