kristin-wilson-z3htkdHUh5w-unsplash-scaled
Despre o nouă revoluție în ceea ce privește numărul de ore pe care le petrecem la un job full time

Cât mai muncim?

E început de săptămână și probabil te așteaptă cinci zile pline și aproximativ 40 de ore de lucru. De când lucrăm de acasă e posibil ca cele 40 de ore să fie chiar un minim pentru că timpul de lucru și timpul personal se întrepătrund deja fără să ne mai dăm seama. Există o serie de teorii și studii care vorbesc despre o nouă revoluție în ceea ce privește numărul de ore pe care le petrecem la un job full time și vrem să explorăm aceste idei împreună. 

Să o luăm de la început. Care este teoria din spatele celor 40 de ore? Acest model de lucru a apărut în urmă cu 200 de ani, după Revoluția Industrială, în perioada în care nu ne puteam bucura de ajutorul tehnologiei, iar munca la birou era un vis din viitor. Astfel, decizia s-a luat luând în considerare capacitățile de muncă fizică. În trecut acesta era un model de viață echilibrată, permițându-le angajaților să aibă timp și pentru o viață în afara muncii.

O posibilă schimbare a fost prezisă chiar din 1930 de către economistul John Maynard Keynes care spunea că până în 2030 vom ajunge să avem o săptămână de 15 ore de lucru. Nu mai este mult până atunci și se pare că simțim deja tranziția spre un model diferit, dar nu neapărat din perspectiva orelor – în contextul actual al evoluției tehnologiei și a modului în care arată joburile noastre, se pare că nu mai este timpul moneda de schimb. Trecerea de la această structură la un model nou poate fi un proces dificil, iar un punct bun de plecare ar fi să mutăm focusul de pe numărul de ore, pe productivitate și înțelegerea modului în care funcționăm astăzi. Dacă nu ne uităm la ceas – ne putem îndrepta atenția către minte și corp (body time), la felul în care ne putem programa zilele de lucru în funcție de capacitatea noastră fizică și mentală, luând în considerare doi factori importanți: lumina și influența genetică. 

Este cunoscut faptul că lumina influențează productivitatea, din acest motiv un ciclu de lucru începe de multe ori dimineața. Cu toate acestea, ai întâlnit și persoane care funcționează mai bine la lăsarea serii, sau chiar noaptea, poate chiar tu ești unul dintre ei. Aici intervine genetica, un factor care va influența cât de lung sau scurt este ciclul bazat pe lumina zilei pentru fiecare dintre noi. Ce putem să luăm de aici? Fiecare dintre noi avem un ritm și un ciclu propriu și mai mult decât să numărăm orele petrecute la job este important să ne uităm și la calitatea acestor ore și la perioadele din zi în care putem să avem cel mai bun randament.

Tranziția la nivel de ore pe care o vedem astăzi este spre 32-30 de ore pe săptămână. O schimbare de cultură de lucru care a început să se propage treptat și care s-a dovedit că vine cu mai puțin stres și mai multă productivitate, fiind mai potrivită tipurilor de activități profesionale pe care le practicăm în prezent. Eficiența modeluluil a fost deja demonstrată de companii mari precum Amazon și Microsoft care au început să implementeze această politică. Înainte de pandemie, în 2019, Microsoft Japonia a implementat modelul de săptămână de lucru de doar 4 zile și a urmărit impactul. Ceea ce au descoperit a fost o creștere cu 40% a productivității, în comparație cu studiile realizate cu un an în urmă.

În calitate de lider de echipă, organizație, sau angajator, cu siguranță poți vedea și dezavantajele unui astfel de model, cât și nevoia de a schimba dinamica și poate chiar dimensiunile unei echipe pentru a recupera orele pierdute. Cu toate acestea, fiecare dintre noi simțim nevoia unei proprii revoluții în ceea ce privește timpul petrecut lucrând. Și probabil cel mai important insight este acela că funcționăm astăzi pe un model în care munca fizică era normalul, iar un prim pas spre schimbare ar fi să ne uităm la propriul stil, să identificăm nu doar câte ore suntem dispuși să lucrăm ci și intervalele orare în care funcționăm cel mai bine. La câte oportunități avem online, poate că vom descoperi că un număr redus de ore într-un interval de timp atipic este soluția care ni se potrivește. Digital nomad? Sigur, pare o soluție de viitor. Dar despre asta povestim cu altă ocazie. 

Photo by Kristin Wilson on Unsplash

Reziliența – individuală sau de grup?

Colegii mei m-au provocat să reflectez asupra termenului de reziliență cu impact în formarea liderilor. În programele LEADERS dedicate tinerilor profesioniști adresăm reziliența psihologică  ca fiind o competență esențială în

Altruismul în ONG-uri

Prima dată când ne gândim la organizații nonguvernamentale, ne pot veni o sumedenie de cuvinte cheie care să fie reprezentative, cum ar fi: simț civic, responsabilitate socială, beneficii aduse societății,

Iubirea de sine între curaj și blândețe

Cel mai important instrument al unui lider este propriul sine. Iar noi suntem construiți din ce gândim și facem zi de zi. Dar și din ceea ce învățăm și din

Iubirea pentru societate vine din iubirea față de sine

Februarie este despre iubire. 20 Februarie este despre iubirea pentru societate. Ziua Mondială a Justiției sociale reprezintă un moment important în care ne amintim de valoarea dreptății sociale pentru bunăstarea