Educația este un joc infinit, crede Dan Berteanu, Managing Partner Equatorial, prima companie de învățare prin joc din România. “Marasmul în care suntem azi are de-a face cu teoria jocului, oricât de puțin probabil vi se va părea acest lucru. Mai puțin decât are de-a face cu cei care au condus educația în acești 28 de ani, fie că ei a fost nepregătiți, ticăloși sau idioți de-a dreptul”, a spus acesta tranșant.
Tenisul este un joc finit, iar geo-politica sau războiul dintre Est și Vest sunt jocuri infinite, în care regulile nu sunt acceptate de toți jucătorii, nu avem un câștigător clar, iar rațiunea lui este să se întâmple, să existe. Noi trebuie să avem o mentalitate de jucător infinit și să vedem educația astfel, a fost îndemnul lui Berteanu.
“Educația a existat, există și va exista. Pentru că nu-ți poți opri creierul să învețe, din tot ceea ce facem și ni se întâmplă – învățăm. De aceea e un joc infinit. Primul palier al acestui tip de joc ține de valori, principii și o anumită filosofie a jocului: viziunea. Al doilea plan al jocului infinit ține de interese, planuri și acțiuni. Orice decizie a unui jucător infinit trebuie să treacă prin acest filtru al valorilor. Finlanda de câțiva ani tratează educația ca un joc infinit și se vede în rezultatele incredibile. Noi am avut în ultimii 28 de ani 23 de miniștri ai educației, Legea Educației a fost schimbată de aproape 70 de ori, avem rată mare de abandon școlar, nu mai avem forță de muncă calificată pentru că modelul este cel al omului faimos, care a făcut bani. Filosofia n-ar trebui să fie cine moare cu cei mai mulți bani în buzunar. Trebuie să încercăm să ieșim din jocul finit al zicalei românești “ai carte, ai parte”, deci centrat pe obiective, și să fim jucători infiniți. Pentru că educația poate schimba totul în jur,” a explicat acesta.
Cotiso Hanganu, director executiv al Centrului pentru Studii Complexe, susține că science fiction-ul se întâmplă acum în toate domeniile. Iar educația trebuie să țină pasul și să se alinieze acestui viitor.
Cosmin Chiriță, project manager la Fundația Romanian Business Leaders a adus în prim plan importanța celor care oferă educație, a profesorilor. Iar soluția unei educații mai bune este întotdeauna creșterea calității profesorilor și investiția în statutul și pregătirea lor. Florin Grosu, președinte Young LEADERS Club, susține că în antreprenoriat, cea mai bună educație sunt poveștile, storytelling-ul. Și noi, românii, trebuie să învățăm să spunem povești, asumându-ne curajul de a ne face de râs, de a ne expune. Așa apar poveștile bune, așa ne dezvoltăm în procesul de învățare.
Bogdan Comănescu, fondator Accelera, ne-a vorbit despre consecințele directe ale lipsei de educație în societate: sărăcia și stresul. Despre cum absența deprinderii de a învăța continuu, toată viața, disprețul românilor față de training-uri și alte contexte de învățare, precum și lipsa disponibilității de a aplica ceea ce învață duc la eficiență scăzută, calitate slabă a producției, servicii proaste, populație fără chef de muncă. Și asta se vede în ciclul care se repetă la infinit și care ne ține în loc ca societate. Și singurele căi de a rupe cercul vicios sunt educația și dezvoltarea și o nouă viziune asupra lor.
*** Discuțiile despre educație și dezvoltare au avut loc în cadrul unui panel din a treizecea ediție a București Business Days ce se desfășoară în zilele de 14 și 15 decembrie la Hotel Ramada Nord în capitală, eveniment la care Fundația LEADERS este partener.
