Este acea perioadă din an. Deschizi Facebook-ul și vezi cum fiecare organizație de tineret se promovează, arată și îți oferă motive pentru care ar trebui să i te alături, vedem peste tot: proiecte, oportunități interne, training-uri, departamente, calendare de activități, motive peste motive ca tu să nu mai stai acasă și să transformi voluntariatul într-un mod de viață.
La fel ca mare parte dintre studenți, omul din spatele articolului pe care tu îl citești acum, a fost membru în mai multe ONG-uri, atât pe parcursul anilor de liceu, cât și (în special) la facultate, iar articolul de față vine pentru a analiza un pattern observat în toți acești ani: modul în care alegem, dintr-o mare de ONG-uri, organizația în cadrul căreia ne vom petrece anii studenției. Deoarece, fiecare organizație de tineret face, la bază, aceleași lucruri ca și celelalte: organizează proiecte și evenimente de dezvoltare, congrese naționale, reprezintă studenții, teambuilding-uri și lista poate continua, însă un singur lucru le individualizează pe fiecare în parte: cultura organizațională.
Pentru a avea o viziune mai clară asupra conceptelor pe care le vom folosi, am să încep prin a le defini pe fiecare în parte:
- Cultura organizațională
Trendul organizațional din ultima vreme, a început să adauge conceptele de cultură organizațională pe must-have-ul oricărui membru sau angajat, indiferent de rolul său.
Cultura organizațională poate fi definită într-o propoziție foarte scurtă: „cum facem noi lucrurile aici”. Cultura se află în fibra organizației și, de cele mai multe ori, este elementul care o definește în întregime. Cultura unei organizații se regăsește în „vibe-ul” pe care aceasta îl are atât în contextele de lucru, cât și în cadrul celor informale și din afara organizației, putem spune că este impresia generală pe care membrii acesteia ți-o lasă în urma unei interacțiuni cu ei sau în urma vizualizării unei interacțiuni dintre
- Drumul formării valorilor personale și impactul lor: convingeri -> valori -> comportamente & atitudini
Convingerile sunt acele lucruri pe care noi le considerăm adevărate, întâmplările pe care le-am văzut cel puțin o dată având loc. Convingerile sunt micile piese care construiesc puzzle-ul realității noastre, însă câteva dintre ele joacă rolul central, câteva convingeri, repetate în mod constant, ajung să devină motorul existenței noastre, acele lucruri pe care noi, le numim valori.
Valorile reprezintă combustibilul necesar existenței fiecărei persoane: după ele ne ghidăm, ele ne fac fericiți atunci când suntem aproape de a le atinge, ele ne ghidează în zilele mai puțin roz, ne definesc ca oameni și ne oferă argumente nevăzute atunci când vrem să apăsăm pe snooze, ele sunt bula noastră. Valorile sunt cele care ne dictează atitudinile și comportamentele, ele ne dau conturul personalității și ne ajută să ne găsim o identitate.
Valorile și alegerile noastre
În general, căutăm să rămânem în zona de confort, zonă care este delimitată, în primul rând de lucrurile la care suntem buni, lucruri pe care ne face plăcere să le facem, însă această zonă se poate observa și în funcție de contextele în care ne place să ne aflăm: de la specificul grupurilor cărora ne place să ne alăturăm, tipologia oamenilor cu care ne place să ne înconjurăm, până la tipul relațiilor și interacțiunilor pe care le avem cu aceștia sau rezultatele pe care le așteptăm în urma interacțiunii cu cei din jur.
Pentru a analiza greutatea valorilor în alegerea ONG-ului de tineret în care ne înscriem la începutul studenției, dar și corelația dintre valori și cultura organizațională, vom plasa în contexte reale două valori-exemplu: pragmatismul și competitivitatea.
În exemplele ce urmează, ne vom folosi de un student de anul 1, purtător al valorilor anterior menționate, pe nume Andrei. Andrei este în căutarea unui ONG de tineret în cadrul căruia să crească pe parcursul anilor de studenție.
Context #1
Andrei este o persoană care prețuiește pragmatismul, nu îi plac contextele în care oamenii se pierd în detalii, îi plac eficacitatea și vede întotdeauna utilitatea rațională a lucrurilor din jurul său, în detrimentul celei emoționale. În mod clar, Andrei va căuta un ONG care să îl convingă să i se alăture oferindu-i argumente raționale și o utilitate practică foarte ridicată și ușor de măsurat.
Cum ar reacționa Andrei dacă s-ar întâlni pe holurile facultății cu un grup de voluntari ce își promovează organizația și aceștia încep să îi ofere argumente de tipul „aici te vei distra foarte mult” sau „îți vei face o mulțime de prietenii”? Andrei e „consumator” de argumente raționale, deci acestea nu îl vor convinge să se alăture organizației reprezentate de cei de mai sus.
Însă, pentru un om care are ca valoare pragmatismul, chiar și argumentele raționale trebuie să aibă o anumită formă. Să luăm drept exemplu organizarea de evenimente, un voluntar ce are în spate o cultură organizațională relaxată, neaxată pe pragmatism, probabil ar prezenta organizarea de evenimente sub o formă similară exemplului: „organizăm evenimente faine pentru studenți, din care învățăm foarte multe”. Pe de-altă parte, un voluntar care provine dintr-o cultură axată pe pragmatism și rațional, s-ar axa pe detalii de tipul: ce competențe îți dezvolți prin organizarea evenimentelor noastre, ce impact au acestea sau cu cine poți face networking.
Context #2
Pe lângă valoarea anterior menționată, Andrei este o persoană căreia competitivitatea îi apasă accelerația dezvoltării, îl ajută să crească într-un ritm pe care nu l-ar putea găsi într-un mediu predominant prietenos.
Având în minte această valoare a lui Andrei, cum credeți că arată ONG-ul ideal pentru el? Deși toate organizațiile de tineret organizează proiecte care îi permit să își folosească competitivitatea pentru a se dezvolta, credeți că mediul friendly și cald, pe care l-am prezentat la exemplul anterior, l-ar motiva să crească?
ONG-urile de tineret reprezintă una dintre cele mai bune decizii pe care un student la început de drum, cu know-how puțin, însă cu o doză foarte mare de entuziasm și energie, ar putea să o ia. Organizațiile acestea îți oferă oportunitatea să greșești într-un mediu safe, cu oameni cu aceleași interese ca și tine, de la care poți învăța și pe care îi poți învăța.
Este important să realizăm, în momentul în care alegem să pornim la drum cu anumită organizație, că – la bază – fiecare organizație de tineret face aproximativ același lucru și că nu activitatea acesteia, ci modul în care implementează proiectele și inițiativele, oamenii și sentimentele pe care le inspiră, cultura organizațională e cea care contează.
Pentru că LEADERS înseamnă comunitate și comunitatea este cea care ne face puterninci, am rugat câțiva parteneri locali din București, să ne spună, în câteva cuvinte, cum arată cultura lor organizațională. Mai jos veți găsi conținut needitat, căci cultura organizațională nu are nevoie de înfrumusețare:
Voluntari pentru Idei și Proiecte (VIP) – Voluntari pentru Idei si Proiecte este organizația studențească trans-universitară adresată studenților care isi doresc sa se autodepășească prin participarea la cea mai larga gama de experiențe. Datorită structurii sale unice, studenții se pot specializa in una dintre cele patru comunități cu domenii specifice de interes: business, macroeconomie, relații internaționale si leadership. Aici, ei vor gasi oameni la fel de pasionati cu care vor trece printr-o perioada de invatare accelerata, iar apoi vor organiza proiecte de calitate pe teme diverse si adera la o organizatie unde descopera sentimentul de apartenenta.
ASER – Odată ce îți descoperi valorile din spatele acțiunilor tale poți fi autentic, iar când acestea rezonează cu valorile unei comunități, ești în punctul în care poți atinge obiective mărețe alături de oameni care cred în ele la fel de mult ca și tine. Despre asta este ASER, oameni cu valori comune, ce vor rămâne împreună pentru totdeauna, nu doar pe parcursul studenției.
Euroavia – Cu o mentalitate de vizionari, membrii organizației investesc în propriile persoane pentru a genera surse de cunoștințe și inspirație pentru ceilalți studenți.
BEST – În BEST înveți să vorbești, să te porți, să asculți, să nu te plângi, să acționezi, să îți iei responsabilități, să faci pe Hercule fără să simți stresul.
„Nu sunt credincios, dar zic „bogdaproste” ONG-ului care m-a crescut și care -să mă ierte ai mei, că o zic fără regret- mi-a devenit familie aici, la facultate, departe de provincie și de zona de confort.”
BOS – Pe noi ne-a unit în BOS dorința de a deveni varianta noastră mai bună și faptul că aici e un mediu în care mai poți greși, având siguranța că ești alături de persoane care te ajută să crești.
ASCIG – ASCIG este un grup de prieteni care lucrează, se distrează, greşesc şi învaţă împreună. Facem totul din pasiune, cu responsabilitate şi devotament, punând accent pe studenţi şi pe dezvoltarea acestora.
LSE – Voluntari dedicati, evenimente educative si o atmosfera incredibila ce nu trece neobservata, asta reprezinta LSE pentru cei ce au cunoscut-o. De la noptile nedormite inainte de evenimente, pana la cele petrecute in fata unui foc de tabara cantand cele mai cunoscute balade, voluntarii LSE gasesc în familia de omuleti albastrii persoane pe care se pot baza oricand, uniti fiind de deviza:”Mai puternici împreuna”
Este esențial să ne alegem organizațiile cărora ne alăturăm (nu doar ca voluntari dar și ca angajați) în funcție de modul în care rezonăm cu ceea ce se petrece intern, cu oamenii și valorile ce definesc mediul de lucru, căci, așa cum bătrânii ne spun din totdeauna – oamenii cu care ne înconjurăm, inevitabil, ne definesc.
