Sari la conținut
Așteptările de la noi și de la ceilalți am putea spune că sunt mult mai mici în perioada sărbătorilor, dar proba realității e proiecția pe care ne-o tot facem de câteva luni bune pentru zilele ce vor urma.
Realitatea are, de obicei, 3 scenarii:
1. To Do list-ul arată ca într-o săptămână încărcată la birou
Personal, de pe la final de octombrie, încep ușor-ușor să îmi umplu lista lucrurilor pe care le voi face în vacanța de iarnă. Tot ce nu am timp sau nu vreau să îmi fac timp să fac, tot ce îmi doresc și tot amân de ceva vreme, tot ce nu îmi permit să fac – toate se duc spre perioada în care timpul pare că stă în loc. Și iată-mă pe 24 decembrie, cu agenda și laptopul printre făină și scorțișoară. Testez cele 3 prăjituri pe care sigur nu le vom putea mânca, dar eu visez de prea mult timp să le fac, plătesc între reprize câte o factură restantă, bag sandalele la iernat și mai scriu câte o propoziție la articolul de pe blogul de travel pe care anul ăsta l-am cam abandonat. Vă recunoașteți în personajul descris? Eu sigur da. Povestea e a mea, dar dacă schimbăm puțin activitățile, e și a multor oameni pe care îi cunosc.
2. Netflix, Facebook, Youtube, TV, Instagram, combinate cu reprize de somn
Urmează categoria celor care de sărbători nu vor să facă nimic. Sunt acei prieteni pe care îi suni și abia reușesc să vorbească de oboseală pentru că s-au culcat la trei dimineața ca să termine și ultimul sezon din Narcos. Și doar nu credeți că au terminat. Mai au câteva seriale pe listă, plus că nu le scapă nicio postare de pe rețelele de socializare și îi frustrează la maximum când intră pe Instagram și nu mai mișcă nimeni nimic. Ai zice că pentru prietenii ăștia 1 ianuarie e previzibil. Ei bine, nu. Începutul de an îi prinde la fel de obosiți și frustrați că între timp și-au amintit că erau câteva lucruri pe care totuși voiau să le facă. Poate cel puțin wishlist-ul pe 2020. Ups, tocmai s-au prins că nici pe ăla de anul trecut nu l-au făcut, doar i-au dat Duplicate celui din 2018.
3. Maratonul petrecerilor și al vizitelor
Urmează party people. Ei știu sigur ce vor. Visează la sarmalele mamei și nu spun “nu” nici la cele pe care le-au gătit bunicii, prietenii, prietenii prietenilor. Chiar pot face un top la sfârșit de sezon. Plus că nu au apucat să vadă cum i-a ieșit lu’ unchiu’ vinul anul ăsta. Încălzirea o fac la petrecerile de îngropat anul și stretching-ul la after party-urile de Sfinții Vasile și Ioan. Dacă nu cumva sunt chiar ei sărbătoriții. Nu au știu ei părinții ce nume să le pună? Acești prieteni sigur mai au nevoie de o vacanță de recuperare și de un detox serios după Sărbători.
În “Eseuri de duminică”, Constantin Noica vorbește de vacanță, dar niciunde nu apare ideea de nisip fierbinte, pârtii bune, obiective turistice faimoase sau mâncăruri alese. În schimb, mantra eseului său e următoarea: momente de răgaz. Iar dacă am traduce-o în limbajul contemporan, atunci probabil i-am spune mindfulness. 2019 e un an bun pentru a ne dezvăța de goana după experiențe care ne fac creierul să alerge haotic. Uneori și el are nevoie de repaus, nu doar corpul. Și abia atunci putem începe să vorbim despre momente de răgaz. E timpul să potolim toată alergarea exterioară și interioară și să avem curaj să stăm față în față cu trăirile noastre, cu fricile noastre, să acceptăm că sunt goluri pe care nu le putem umple cu “diamantele” pe care ni le punem pe exterior.
Practici pentru 2020:
1. Fii prezent(ă). Momentele de răgaz sunt cele în care poți să îți auzi bătăile inimii, când simți adierea vântului lin, când vezi roua de pe frunzele copacilor, când admiri vrednicia furnicilor, când numeri stelele sau admiri norii pufoși. Nu te întreb când ai făcut ultima dată asta, dar te invit să îți iei zilnic o pauză de 10 minute, ideal la jumătatea zilei, să ieși din casă sau să te deconectezi de la orice ai de făcut în momentul ăla și să te concentrezi pentru câteva minute asupra unui singur lucru. Fie unul dintre cele menționate mai sus, fie o acțiune pe care poate o faci în mod repetat și ai ajuns să o faci pe pilot automat, cum ar fi băutul cafelei. Ai savurat vreodată cu atenție un flat white până la ultima picătură?
2. Blochează-ți în calendar spațiile libere. Întrebarea pe care le-o puneam zilnic părinților când eram mică era “Unde mergem azi?”, iar dacă răspunsul era “Nicăieri”, întrebarea imediată era “Atunci cine vine pe la noi?”. Astfel de comportamente validate în copilărie ajung să se transforme într-un adevărat inamic pentru viitorul adult. Agenda încărcată devine indicatorul stării de bine, când de fapt ești în echilibru abia în momentul în care nu ai nevoie de nimic exterior (oameni, obiecte, mâncare, locuri, experiențe) pentru a fi fericit.
3. Ține un jurnal zilnic al emoțiilor. În urma cu câțiva ani, în Guatemala, am întâlnit o americancă care de la 17 ani ținea un jurnal zilnic, ea având peste 50 de ani. În America e o practică des întâlnită, mai ales că ei nu au aversiune la rutină. De atunci mi-a rămas in minte ideea că în felul ăsta poți știi ce ai făcut într-o zi specifică, oricât de îndepărtată ar fi de prezent. Dar nu a fost un motivator suficient pentru a mă ține de treabă. In schimb, m-a cucerit ideea de a derula in fiecare seara filmul emoțiilor pe care le-am trăit în ziua respectivă. Fără să le premiez, fără să le reneg, pur și simplu să le conștientizez, să le înțeleg și să le accept. Te invit să îți iei 5 minute în fiecare seară și să îți notezi emoțiile într-un jurnal, eu folosesc un app – Grid Diary. Nu e nevoie să te gândești la formă, poți șterge toate notițele la sfârșit de săptămână, lună, an. Exercițiul în sine se concentrează pe prezent și minunile se întâmplă fix în momentul în care pui în cuvinte ceea ce ai simțit în ziua respectivă.
4. Practică yoga. Știu că ai auzit de multe ori sfatul ăsta și probabil simți că nu e pentru tine, dar dacă îți spun că nu e nevoie să te expui prea mult și nici să te deplasezi? Îți recomand să urmezi un program de yoga chiar la tine în sufragerie. Se numește 30 Days of Yoga with Adriene și, așa cum îi spune și numele, sunt 30 de sesiuni de yoga de 15-20 de minute fiecare, iar Adriene e un bun exemplu de walk the talk, așa ca o sa ai de învățat pe doua direcții.
“Tratamentele” de mai sus sunt o combinație între ce am citit în diverse cărți și articole și ceea ce am testat eu sau oameni apropiați mie. Am început la rândul meu să le practic și, pentru că deja văd rezultate, îndrăznesc să le dau mai departe în acest spațiu.
Și nu uita – LESS IS MORE!
